Procesul lui Ceaușescu, demonstrația perfectă că Revoluția nu a existat

Judecarea și executarea soților Ceaușescu în ziua de Crăciun a anului 1989 nu a fost deloc un proces, ci un trucaj cap-coadă.

Prin comparație cu acest simulacru, procesul de la Nuremberg, sau cel de la Bagdad, în care a fost judecat Saddam Hussein, au fost adevărate sărbători ale Dreptului.

Chiar dacă nu ne convine, pentru că am fost prea din cale afară de proști și de ușor de manipulat, nu strică să ne reamintim ce s-a întâmplat atunci.

Ceaușeștii au fost judecați de un Tribunal Militar Excepțional, înființat printr-un decret al CFSN semnat de domnul Ion Iliescu, pe 24 decembrie 1989. Ca fapt divers, decretul a fost scris de mână într-un WC al Ministerului Apărării Naționale. Nici până azi nu s-a lămurit cine trăgea apa ca să acopere vocile complotiștilor și cine scria textul.

Completul de judecată al Tribunalului Militar, autointitulat „tribunal al poporului”, a fost format din doi judecători militari, coloneii Gică Popa (președinte) și Ioan Nistor, și trei asesori populari, căpitanul Corneliu Sorescu, locotenentul-major Daniel Candrea și locotenentul Ion Zamfir. Grefierul era plutonierul-major Jan Tănase. Acuzarea a fost reprezentată de procurorul militar Dan Voinea, iar apărarea a fost asigurată de avocații din oficiu Constantin Lucescu și Nicolae Teodorescu. Deplasarea la Târgoviște a membrilor „Tribunalului Militar Excepțional” s-a făcut cu cinci elicoptere. Într-unul din elicoptere se aflau cele două prelate verzi, în care urmau să fie înfășurate cadavrele soților Ceaușescu.

Deci, după cum vedeți, verdictele erau date dinainte de a începe mascarada cu pricina. Prelatele erau la locul lor, în acestea urmând să fie înfășurate cadavrele.

Fostul șef al statului român a fost judecat, condamnat și executat în doar 90 de minute. Acesta poate fi semnalat ca un record mondial, demn de a fi trecut în Cartea Recordurilor Guinness.

Capetele de acuzare au fost complet inventate și niciunul din ele nu stă în picioare. Doar că atunci, în condițiile în care mureau oameni pe străzi, am fi înghițit orice, doar să scăpăm de Ceaușescu, care era întruchiparea răului absolut.

Capii complotiștilor au susținut că eliminarea lui Ceaușescu era necesară pentru a pune capăt fenomenului terorist. Numai că, așa cum scrie în rechizitoriul Parchetului Militar, prin care domnul Ion Iliescu a fost inculpat pentru crime împotriva umanității, lucrurile au stat exact invers. Teroriștii un fost inventați de noua Putere de la București pentru a băga lumea în case, dar și pentru a justifica lichidarea lui Ceaușescu.

Cei doi Ceaușești au fost acuzați la pachet de genocid (peste 60.000 de victime), de subminarea puterii de stat prin organizarea de acțiuni armate, de subminarea economiei naționale și de încercarea de a fugi din țară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuse în străinătate.

Culmea este că avocații din oficiu nu au avut niciun gând să-și apere clienții, fiind chiar mai vehemenți în acuzații decât procurorul.

În timpul evenimentelor sângeroase din decembrie 1989, mult mai mulți români au murit după alungarea lui Ceaușescu din Comitetul Central decât înainte.

În ziua de 22 decembrie 1989, la ora 18, soții Ceaușescu au fost arestați și duși în unitatea militară de la Târgoviște. Nici vorbă de a putea comunica în vreun fel cu exteriorul. În aceste condiții e aberant să vorbim de subminarea puterii de stat prin organizarea de acțiuni armate.

Fonduri depuse în străinătate nu s-au găsit nici până astăzi, iar o încercare de a fugi din țară era exclusă, în condițiile în care Ceaușeștii erau complet izolați, sub o pază permanentă.

De fapt, Ceaușescu a fost omorât pentru a i se închide definitiv gura. Să nu uităm că teroriștii au apărut în seara zilei de 22 decembrie 1989, după ce oamenii i-au strigat FĂRĂ COMUNIȘTI domnului Iliescu, aflat în balconul Comitetului Central. Asta în timp ce protestarii din Piața Universtății, dirijați de securiști, au scandat în 21 decembrie 1989 JOS COMUNISMUL, nu FĂRĂ COMUNIȘTI.

Un Ceaușescu viu, judecat într-un proces normal, ar fi fost mult prea incomod pentru autorii loviturii de stat. Care erau, toți, fără excepție, comuniști, securiști și colaboratori ai unor servicii secrete străine.