Un studiu de piață comandat de postul de televiziune History a ajuns la rezultate puțin previzibile.
Astfel, românii cred că cele mai bune perioade din istoria României au fost cea interbelică (42 %) și cea comunistă, adică perioada 1944 – 1989 (18,2 %). Doar 11,6% dintre români consideră perioada 2007 şi până în prezent ca fiind cea mai benefică, iar procentul este şi mai mic pentru perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană, 1989-2007 (7,8%).
Astfel, românii cred că cele mai bune perioade din istoria României au fost cea interbelică (42 %) și cea comunistă, adică perioada 1944 – 1989 (18,2 %). Doar 11,6% dintre români consideră perioada 2007 şi până în prezent ca fiind cea mai benefică, iar procentul este şi mai mic pentru perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană, 1989-2007 (7,8%).
Atunci când vine vorba de personalitățile cu cel mai mare impact pozitiv asupra românilor din ultimul secol, pe primul loc se situează Regele Mihai, urmat de Nicolae Ceaușescu.
Nu știu ce vă spun dumneavoastră aceste rezultate ale studiului, dar mie, unul, îmi demonstrează că acest popor are memorie scurtă. Și iubește contrastele.
Presa dintre cele două războaie era plină de relatări despre scandaluri de corupție de amploare. Dar și despre alegeri marcate de violențe. După cum e de notorietate că milioane de oameni trăiau în condiții greu de descris, fără știință de carte și exploatați nemilos de o clasă de îmbuibați cu un stil de viață cel puțin extravagant.
După 1944, țara a fost ocupată de ruși. Aceștia, cu sprijinul trădătorilor care s-au găsit întotdeauna printre români, au distrus elita intelectuală a țării, pe care au băgat-o în pușcării și lagăre de muncă forțată, au obligat România la plata unor despăgubiri înrobitoare de război și au adus la conducerea țării indivizi hrăpăreți, complet lipsiți de responsabilitate față de destinul acestui Neam.
Regele Mihai este cel care a predat țara rușilor, în urma trădării rușinoase de la 23 august 1944, a coabitat o vreme cu comuniștii și, apoi, a părăsit țara și a avut o atitudine destul de pasivă în exil, nereușind sau nedorind să coaguleze într-un front comun toate forțele care se opuneau regimului instalat de sovietici.
Nicolae Ceaușescu s-a înconjurat de securiști și activiști PCR, și-a promovat propria familie în funcții de conducere și a acceptat un cult grețos al personalității, care a venit la pachet cu o atmosferă de teroare și cu lipsuri de toate felurile care i-au exasperat pe oameni.
Sigur că, pe lângă Regele Mihai și Nicolae Ceaușescu, domnul Liviu Dragnea este un biet pitic din Teleorman, de care nu-și va mai aminti nimeni peste câțiva ani. Și tocmai așa se explică opțiunile românilor. Chiar dacă Regele Mihai și Nicolae Ceaușescu, dar și epocile când ei s-au aflat la conducerea țării, au fost așa cum vi le-am descris, politicienii de azi au făcut în așa fel încât oamenii să regrete acele vremuri.
Poate că e trist. Dar poate că avem ce merităm, din moment ce ne închipuim, la nesfârșit, că alții trebuie să ne rezolve problemele și că tot ce avem noi de făcut este să ne lamentăm.
Nu știu ce vă spun dumneavoastră aceste rezultate ale studiului, dar mie, unul, îmi demonstrează că acest popor are memorie scurtă. Și iubește contrastele.
Presa dintre cele două războaie era plină de relatări despre scandaluri de corupție de amploare. Dar și despre alegeri marcate de violențe. După cum e de notorietate că milioane de oameni trăiau în condiții greu de descris, fără știință de carte și exploatați nemilos de o clasă de îmbuibați cu un stil de viață cel puțin extravagant.
După 1944, țara a fost ocupată de ruși. Aceștia, cu sprijinul trădătorilor care s-au găsit întotdeauna printre români, au distrus elita intelectuală a țării, pe care au băgat-o în pușcării și lagăre de muncă forțată, au obligat România la plata unor despăgubiri înrobitoare de război și au adus la conducerea țării indivizi hrăpăreți, complet lipsiți de responsabilitate față de destinul acestui Neam.
Regele Mihai este cel care a predat țara rușilor, în urma trădării rușinoase de la 23 august 1944, a coabitat o vreme cu comuniștii și, apoi, a părăsit țara și a avut o atitudine destul de pasivă în exil, nereușind sau nedorind să coaguleze într-un front comun toate forțele care se opuneau regimului instalat de sovietici.
Nicolae Ceaușescu s-a înconjurat de securiști și activiști PCR, și-a promovat propria familie în funcții de conducere și a acceptat un cult grețos al personalității, care a venit la pachet cu o atmosferă de teroare și cu lipsuri de toate felurile care i-au exasperat pe oameni.
Sigur că, pe lângă Regele Mihai și Nicolae Ceaușescu, domnul Liviu Dragnea este un biet pitic din Teleorman, de care nu-și va mai aminti nimeni peste câțiva ani. Și tocmai așa se explică opțiunile românilor. Chiar dacă Regele Mihai și Nicolae Ceaușescu, dar și epocile când ei s-au aflat la conducerea țării, au fost așa cum vi le-am descris, politicienii de azi au făcut în așa fel încât oamenii să regrete acele vremuri.
Poate că e trist. Dar poate că avem ce merităm, din moment ce ne închipuim, la nesfârșit, că alții trebuie să ne rezolve problemele și că tot ce avem noi de făcut este să ne lamentăm.
pongogonzo 