Modelul protestelor degeaba a fost preluat şi de protestatarii anti-Iohannis

Văd că avem cititori foarte revoltați de faptul că aseară s-a protestat în fața Palatului Cotroceni.
Vreau să spun foarte clar că ei, aceşti cititori, nu au deloc dreptate. Protestele împotriva preşedintelui Iohannis sunt la fel de justificate ca acelea care-l vizează pe domnul Dragnea. La urma urmei, trăim într-o democrație şi oamenii trebuie încurajați să-şi exprime opiniile.
Dacă ne gândim puțin, nu există politician care să nu merite un protest cât de mic. Domnul Iohannis este departe de a fi deasupra oricăror critici.
Problema care ne preocupă pe noi este cum naiba de se organizează aceste proteste taman atunci când clădirile vizate sunt goale. Vă dați seama ce îngrijorat era domnul Iohannis, între două coborări pe pârtie, când i se raporta că o sută de manifestanți se agită în fața Palatului Cotroceni cu lozinci împotriva sa şi a doamnei Kovesi. Cred că a rezistat cu greu tentației fireşti de a lăsa baltă schiatul şi a se întoarce rapid la locul de muncă, pentru a discuta cu protestatarii.
De altfel, tipul acesta de miting degeaba a fost îndelung exersat de protestatarii #rezist, care au avut grijă să se plimbe între Piața Victoriei şi Piața Constituției numai când sediul Guvernului şi clădirea Parlamentului erau pustii.
Şi mai am o mirare. Dacă tot sunt posturile Antena 3 şi România TV televiziunile de ştiri cu cea mai mare audiență şi dacă sunt 42% dintre români analfabeți funcționali, cum de au fost convinşi să vină la protestul de la Cotroceni doar 100 de oameni? Din care, desigur, trebuie să-i scădem pe cei aflați în misiune. Ceva nu e în regulă aici!
Anunțuri

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Un nou episod, în această seară, din serialul protestelor inutile

Astăzi, de la ora 18, are loc un nou protest în Piața Victoriei. Îndreptat și de această dată împotriva actualei majorități politice.
 Organizatorii sunt trei grupuri civice despre care mărturisesc că am auzit mai puțin până acum: REUȘIM, VOCEA STRĂZII și REZISTENȚII DIN PIAȚA VICTORIEI. Dar în absența celor de la CORUPȚIA UCIDE, ceea ce spune multe despre coerența și gradul de coeziune al acestor proteste. Ușor, ușor și în absența unor rezultate reale palpabile, protestele au devenit mai firave, iar organizatorii au început să dea semne de nervozitate și să se certe între ei.
Pe pagina de Facebook a evenimentului și-au anunțat participarea sub 2.000 de bucureșteni.
Principalele revendicări se referă la legea salarizării și la modificarea Codului Fiscal, care, corelate, au dus la scăderea unor venituri în sectorul bugetar, dar și la independența Justiției și demisia (demiterea) penalilor din funcțiile publice.
Să vedem cum sună revendicările chiar pe pagina de Facebook a evenimentului: „Vrem ca Justiţia să rămână independentă, prin urmare solicităm retragerea integrală a proiectului de modificare a legilor Justiţiei! Vrem retragerea integrală a proiectului de modificare a Codului penal şi a Codului de Procedură Penală! Cerem demisia tuturor persoanelor cu probleme penale din funcţii publice! Modificarea legilor fiscale adoptate, în vederea restabilirii unei fiscalităţi normale şi coerente! Cerem demisia tuturor artizanilor proiectelor de lege şi legilor menţionate anterior! Vrem demnitate, transparenţă şi competenţă din partea persoanelor cu funcţii publice!”,
Chiar dacă solicitările par atractive pentru milioanele de români nemulțumiți, nici acest protest nu va avea vreo consecință concretă. Prezența redusă nu sperie și nu impresionează pe nimeni. Lipsa unității protestatarilor lasă și ea o impresie proastă. Plus că nu există voința unui protest îndelungat și continuu.
Cât despre revendicările propriu-zise, trebuie spus că nu există o bază legală pentru înlăturarea din funcțiile publice a persoanelor care au dosare penale. Din punct de vedere moral, lucrurile sunt limpezi, dar altfel e nevoie de o revizuire a Constituției și de introducerea unor criterii de integritate. Asta nu se va întâmpla în viitorul previzibil, pentru că revizuirea Constituției nu este o prioritate a clasei politice. Până atunci, protestăm inutil. Pentru că e complet aiurea să ne închipuim că politicienii vor deveni, la îndemnul străzii, niște persoane morale, cărora le pasă cu adevărat de soarta românilor.

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Este exclus să apară o epidemie de gripă în timpul guvernării pesediste!

Spitalele intră în carantină unul după altul. Românii, cei nevaccinați, desigur, și care au, de obicei, și alte afecțiuni asociate, au început să cadă zilnic secerați de gripă. 
Unii medici avertizează asupra pericolelor reprezentate de o formă de virus foarte agresivă. Potențialul letal al acestui virus (temutul AH1N1) crește pe măsură ce este transmis de la o persoană la alta. La multiplicarea cazurilor au contribuit și temperaturile sensibil mai ridicate ca media acestei perioade.
Acesta fiind peisajul, să menționăm că, dacă e să ne luăm după doamna Sorina Plăcintă, ministrul Sănătății, nu avem epidemie de gripă. Poate au alții, dar la noi, în timpul regimului pesedist, nu poate să existe așa ceva. La atâtea creșteri de salarii și pensii, ar fi o adevărată nesimțire din partea românilor să se lase cuceriți de un amărât de virus gripal. Sigur că demnitarii pesediști, aflați în război cu mai toată lumea, sunt tot atât de credibili când vorbesc despre gripă ca și în cazurile când ne spun cât de bine ne e când ne e, de fapt, tot mai rău.
Neîndoielnic că înmulțirea cazurilor de gripă are legătură și cu neîncrederea în vaccinuri. Dar mai are legătura ce ceva. Și despre asta pesediștii nu suflă un cuvânt. Cam ce imunitate pot avea milioane de oameni care înghit zilnic te miri ce alimente și băuturi pline de chimicale (fiindcă doar atât își pot permite) și care nu au bani să-și cumpere măcar banala vitamină C? Sau oameni care închid robinetele caloriferelor, de teama facturilor la întreținere. Aici suntem și de acești români politicienii nici nu vor să audă. Singura lege care funcționează în cazul acestor amărâți ai soartei e legea junglei: rezistă cine poate!

PICĂTURA DE OTRAVĂ – Dezvăluire de gradul zero: vicepremierul Stănescu nu a fost căsătorit cu noul său consilier personal

Aflat, azi, la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a afla dacă i se va redeschide un dosar unde ar urma să aibă calitatea de inculpat, vicepremierul Paul Stănescu s-a gândit că acesta e locul cel mai potrivit pentru a face puțină paradă de aroganță. Adică șeful lui pe linie de partid poate și el nu? Dar ce are domnul Dragnea și nu are domnul Stănescu?
Zis și făcut. Întrebat de jurnaliști de ce și-a angajat drept consilier personal un tip care a fost garda de corp a omului de afaceri Nicu Gheară, domnul Stănescu a dat o adevărată lecție despre ce înseamnă moralitatea și bunul simț în politica dâmbovițeană.
„M-am sesizat şi eu că consilierul meu ar fi fost garda de corp a nu ştiu cui. Nu-l cunosc, nu am auzit de Nicu Gheară. Voi cerceta, voi analiza şi voi lua o decizie. E treaba mea în ce mă consiliază. Da, e plătit de stat. Consilierii sunt pe diferite probleme pe care le consider importante. E problema mea în ce mă consiliază”, a declarat Paul Stănescu, la instanţa supremă.
Întrebat dacă angajarea lui Novacescu are legătură cu faptul că vicepremierul a renunţat la protecţia SPP, Stănescu a spus: „Nu are nicio legătură. Îl cunosc de peste 20 de ani. Nu am fost căsătorit cu el. (…) E minor cazul. Nu am nevoie de protecţia nimănui.” Întrebat ce îl recomandă pe consilier, Stănescu a spus: „Nu pot să răspund la întrebarea asta. Ce să vă răspund? L-am angajat de o zi sau două. Nu i-am dat atribuţii până acum”.
În concluzie, să ne fie rușine că ne interesează cu ce se ocupă consilierul personal al vicepremierului Stănescu. Chiar dacă e plătit din banii noștri. Păi ce, dacă plătim taxe și impozite, ne apucăm acum să ne întrebăm ce se întâmplă cu banii noștri? Pe ce lume trăim? Ar fi bine să ne băgăm mințile în cap și să stăm liniștiți la locurile noastre. În plus, când l-a angajat, domnul Stănescu nu a cerut niciun fel de referințe despre el. Așa că nu avea cum să știe că domnul Novacescu a prestat pentru domnul Nicu Gheară ca gardă de corp. Plus că domnii Stănescu și Novacescu nu au fost un cuplu în adevăratul sens al cuvântului, nefiind căsătoriți vreodată.
Asta cu căsătoria e tare de tot. Dacă existau oameni care aveau dubii, acum pot să se relaxeze. Domnul Stănescu nu este homosexual. Și respectă legile românești, care nu permit căsătoria între persoane de același sex.
Atunci e bine, nu? Recunosc că nu mă aștept la cine știe ce ironii subtile din partea demnitarilor pesediști. De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere. Dar nu ar fi mai bine să apară în public cu texte vizate de partid, pe care să le citească, așa cum face prim-ministrul Vasilica Viorica Dăncilă, decât să spună tâmpenii? Zău așa, pe lângă domnul Paul Stănescu, doamna Dăncilă e un înger.

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Legea salarizării e o idioțenie de la un cap la altul

Problema cu legea salarizării bugetarilor e una de fond. Noi insistăm prea mult pe ieșirile ministrului Muncii, Lia Olguța Vasilescu și pierdem din vedere esențialul. Legea e o idioțenie de la un cap la altul.
Să stabilești lefuri din pix, într-un birou, să fixezi anumite corelații între domenii de activitate care nu au nicio legătură unul cu altul, să impui un nivel maxim al sporurilor, să duci salariul minim până la un nivel care-ți convine ție pentru ca demnitarii să aibă venituri convenabile, sunt tot atâtea exemple că ne aflăm în fața unei monstruozități.
Care sunt criteriile după care este evaluată munca polițiștilor, a medicilor și a profesorilor, ca să dăm numai trei exemple, astfel încât să-i așezi corect în grile? Oricine s-ar fi ocupat de așa ceva, ar fi dat-o în bară. Pentru că, pur și simplu, nu poți să redactezi o astfel de lege fără să generezi mari nemulțumiri.
Și, de această dată, nu vorbim de minciuna pesedistă prin care au câștigat alegerile: numai noi deținem secretul creșterii substanțiale a salariilor și pensiilor.
Atenție la discuțiile din spațiul public. Doamna Lia Olguța Vasilescu vorbește de o diminuare a salariilor pentru numai 3% din bugetari, iar sindicaliștii spun că e vorba de o diminuare a veniturilor pentru zeci de mii de angajați la stat. Adică a banilor cu care oamenii pleacă acasă după o lună de muncă. Nu e totuna. Veniturile nu se referă numai la salariu. Ci și la sporurile tăiate masiv și la tichetele de masă care au dispărut din peisaj.
Dacă nu ar fi existat această lege, guvernanții ar fi putut acorda o indexare generală de 6-7 la sută, puțin sub creșterea PIB de 8%, ar fi putut stabili un nivel maxim al salarizării, pe instituții și ar fi putut limita bugetele de salarii în unele sectoare, pentru a impune performanță și competitivitate.
Degeaba impui salarii din pix atât timp cât ești într-o economie de piață și ești obligat să ții seama de performanțele economice. Păi funcționarii publici, să zicem, au salariile astea din grile garantate până în 2022 indiferent de ce se întâmplă în economia reală și indiferent de productivitatea lor? Pe ce lume trăim?

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Nu mai credeți în basmele pe care vi le spun politicienii

Să nu fie cu supărare, dar sunt cam mulți cei care se miră, de-abia acum, că măririle de salarii din sectorul bugetar sunt, de fapt, apă de ploaie.
Ar fi fost mult mai normal să se mire de la început. Încă de când domnul Liviu Dragnea și echipa de propagandiști PSD se plimba prin țară și pe la diverse televiziuni cu această minune: salariile românilor sunt o mizerie și noi le vom crește la un nivel care să-i determine pe oameni să nu mai plece la muncă în străinătate.
Mai pe larg, spuneau activiștii PSD, dacă ne votați pe noi, salariile angajaților la stat vor crește cu 25 la sută din ianuarie 2018. Și creșterile vor continua etapizat până în anul 2022, astfel încât, până la urmă, să ajungă la un nivel atât de ridicat încât angajații să nu mai știe ce să facă cu banii. De ce până în anul 2022? Foarte simplu. Pentru că în 2020 sunt iar alegeri. Și e bine să fiți atenți ce votați. Că dacă se schimbă macazul, adio salarii grase.
Doar că oamenii pot fi mințiți, dar economia nu. În realitatea de fiecare zi sunt câteva reguli care nu pot fi ocolite. Salariile nominale pot fi mărite din pix dacă există presiuni sociale, dar ele, dacă nu sunt însoțite de o creștere economică pe măsură, se transferă în inflație. Adică creșterile de salariile duc automat la un avans al prețurilor, care înghite rapid toate sporurile și afectează dramatic puterea de cumpărare a celor cu venituri mici, cum ar fi majoritatea pensionarilor. Dacă creșterile de salarii nu sunt corelate cu productivitatea, dacă ele nu sunt legate de PIB, sunt simple gogoși electorale.
Problema, în cazul nostru, este că liderii PSD au știut aceste lucruri și au mințit deliberat, pentru a obține voturi.
Prin trecerea contribuțiilor fiscale la angajat și mărirea salariilor brute cu 25 la sută de la 1 ianuarie, în medie, dar și prin dispariția unor sporuri, a tichetelor de masă și prin așezarea lefurilor în niște grile, zeci de mii de bugetari s-au trezit că vor duce acasă, în februarie, mai puțini bani decât în ianuarie.
Iar acolo unde există creșteri, ele sunt de 3 la sută, în condițiile în care inflația estimată pe anii 2017 și 2018 este de peste 5 la sută.
Se vede limpede că obiectivul PSD nu a fost acela de a ajunge la Putere pentru a contribui, pe cât posibil, la creșterea calității vieții a milioane de români amărâți, care o duc de pe o zi pe alta, numai ei știu cum. Un astfel de obiectiv ar fi fost firesc pentru un partid care-și spune social-democrat. S-a urmărit doar să existe o majoritate care să poată trece cu ușurință legi menite să afecteze grav independența Justiției, satisfăcând, astfel, clientela politică a PSD.

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Iohannis a ales coabitarea cu Dragnea

Sunt destui cei care se întreabă unde e acel Klaus Iohannis înbrăcat cu geacă roșie, care a venit acum un an în Piața Universității, în semn de solidaritate cu manifestanții anticorupție.
Atunci, pe o vreme mult mai rece decât cea din aceste zile, sute de mii de români au protestat în București, dar și în marile orașe din țară, împotriva Ordonanței 13.
Până la urmă, guvernanții au anulat Ordonanța buclucașă, dar au mutat acțiunea de modificare a legilor Justiției în Parlament.
Chiar dacă avertismentele externe sunt clare, în sensul că aceste legi, dacă rămân în forma adoptată de Parlament, vor afecta poziția României în Uniunea Europeană, nu sunt semne că există vreo tulburare la nivelul coaliției PSD – ALDE.
Domnul Iohannis, între timp, a devenit mult mai blând, dacă nu cumva chiar cooperant. Cel puțin cu domnul Liviu Dragnea. La sfârșitul anului viitor sunt alegeri prezidențiale și actualului chiriaș de la Cotroceni i-ar conveni de minune să mai dețină încă cinci ani funcția supremă de stat. Chiar dacă pesediștii îl vor ține acolo de decor și președintele României va avea o influență din ce în ce mai redusă în societate, asta nu pare să-l deranjeze pe domnul Iohannis.
Nu ar fi de mirare ca domnii Iohannis și Dragnea să fi ajuns la o înțelegere care să sune cam așa: noi, pesediștii, punem la prezidențiale un candidat care să nu-ți facă probleme, iar tu o lași mai moale cu criticile la adresa legilor Justiției.
În tot cazul, atitudinea de noncombat a domnului Iohannis este descurajantă pentru cei care mai au de gând să protesteze. Ei trebuie să înțeleagă măcar acum ceea ce trebuia să le treacă prin cap de la început: sunt singuri împotriva unei clase politice ostile, hrăpărețe și, adesea, incompetentă.

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Generalul Lucian Pahonțu, ultimul dintre dușmanii identificați de Dragnea

Domnul Liviu Dragnea a spus, zilele trecute, că șeful SPP, generalul Lucian Pahonțu, și-a băgat nasul unde nu-i fierbe oala. Directorul Serviciului de Protecție și Pază, aflat în această funcție de 12 ani, ar fi spionat, prin intermediul agenților săi, înalți demnitari și ar fi încercat să influențeze lideri PSD în direcția detronării domnului Dragnea de la conducerea social-democraților. Generalul Pahonțu ar fi un fel de pucist în slujba președintelui Klaus Iohannis.
 
Drept urmare, domnul Liviu Dragnea a repetat un anunț pe care l-a mai făcut în urmă cu un an: el renunță la protecția SPP.
Din solidaritate sau din obediență, premierul Viorica Vasilica Dăncilă a renunțat și ea la protecția oferită de agenții SPP, considerând că poate fi păzită la fel de bine de jandarmi. De două zile încoace ea vine la serviciu cu o mașină pusă la dispoziție de ministerul de Interne. Ca un amănunt pitoresc, doamna Dăncilă este acel premier care, luni seara, la prima ședință neoficială a Executivului, după învestire, s-a adresat miniștrilor citind un text pe care-l avea în față. Ce ar fi ca, de acum încolo, toate ședințele Guvernului să se desfășoare după desfășurătoare primite de la partid, cu o regie atentă, iar contribuția fiecărui ministru să fie doar aceea de a reuși să citească textul primit?
Dacă doamna Dăncilă a renunțat la SPP; ce le-a rămas de făcut celorlalți miniștri? Să renunțe și ei, unii, e drept, la ceea ce nici nu aveau.
Prin lege, SPP este abilitat și obligat să acorde servicii de pază și protecție șefului statului, prim-ministrului, președinților celor două Camere și miniștrilor care fac parte din CSAT.
Angajații SPP au o pregătire specială în acest sens și nu pot fi înlocuiți de nimeni altcineva în această activitate.
Domnul Dragnea, care deține controlul majorității parlamentare, poate promova oricând o inițiativă legislativă care să modfice legea după care funcționează SPP. Dar până atunci este obligat să o respecte.
Iar dacă are informații că generalul Pahonțu a sfidat legile în vigoare, care interzic militarilor să facă politică, trebuie să depună o plângere penală împotriva acestuia și să ceară demiterea lui.
Altfel, ne-am săturat de scenarita asta cu statul paralel, cu Soros și cu serviciile de informații care-i împiedică pe pesediști să-i facă pe români fericiți.
 

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Liviu Dragnea e stăpânul unui castel de nisip

Se lucrează intens la transformarea domnului Liviu Dragnea într-un fel de super conducător. El e tipul care învârte pe degete toată țara, conduce autoritar PSD, dictează deciziile care se iau la Palatul Victoria și taie-n carne atunci cînd cineva i se opune.
Ba, zic unii analiști din presă, e consiliat când de SRI, prin generalul Florian Coldea, când de SIE, prin nu se știe cine.
Aseară, după discursul acid al președintelui Klaus Iohannis la adresa noului Guvern, domnul Dragnea s-a cerut la emisiunea lui Mihai Gâdea de la Antena 3. Unde, ca întotdeauna, a fost primit cu brațele deschise de un interlocutor extrem de amabil. Că pe la noi acest tip de jurnalism se poartă. Nu te duci, ca lider politic, decât la emisiunile unor ziariști care musai îți vor cânta în strună. Și aici nu e vorba numai de domnul Dragnea. La fel procedează și domnii Tăriceanu și Băsescu, ca să dăm alte două exemple.
Ajuns în platoul emisiunii SINTEZA ZILEI, domnul Liviu Dragnea s-a dezlănțuit. A spus, printre altele, că șeful statului e cam inconștient și nu are suficiente informații. Dar binomul Dragnea – Tăriceanu, ne-a asigurat liderul PSD, nu are de gând să inițieze suspendarea președintelui. Așa că domnul Iohannis va avea timp să se pună la punct cu informațiile. De altfel, toți cei care contestă politicile PSD sunt fie plătiți de miliardarul George Soros, fie au ceva probleme cu capul sau un deficit de informații corecte. Nu poți să fii un om în barca ta, serios și cu ceva înzestrare în materie de creier și să nu admiri frumusețea de program pe care PSD îl lansează din șase în șase luni.
Fără a forța nicio comparație, a mai existat cineva care, auzind agitația mulțimii pe străzile din Târgoviște, în decembrie 1989, credea că e vorba de muncitorii care vor să-l elibereze. Nu aveau cum, nu-i așa, să fie revoltați pe Marele Cârmaci care îi supunea sistematic unor umilințe greu de imaginat de generațiile mai tinere.
De fapt, domnul Liviu Dragnea este un om disperat. Condamnat definitiv la închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului din 2012, el riscă să ajungă după gratii în cazul unei noi condamnări. Și atunci face tot ce poate pentru a-și salva pielea. Și, deocamdată, poate multe, pentru că a câștigat alegerile pe baza unor promisiuni mincinoase și în absența unui plan-alternativă al Opoziției care să aducă mai mulți oameni la urne. Problema sa este că atunci când românii se vor dezmetici, posibilitățile sale de manevră se vor împuțina, cu tot cu televiziunile arondate, zise de știri, dar de fapt de propagandă.

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Să vă intre bine în cap: pesediștii pot orice!

Întrebat de jurnaliști dacă în din viitorul Guvern vor face parte și politicieni cu probleme penale, domnul Liviu Dragnea a spus un DA categoric.
Nu a durat mult și a venit pe urmele șefului său și secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu.
Cam vorbăreț din fire, domnul Ștefănescu a ținut morțiș să fie și mai arogant ca domnul Dragnea. El a spus că PSD nu va ezita să numească miniștri cu probleme în Justiție, „pentru că putem”. Ca să nu mai poată PSD să-și bată joc de un popor întreg, domnul Ștefănescu a avansat și o soluție. Protestatarii să se organizeze într-un partid, să o pună în frunte pe doamna Laura Kovesi și să câștige alegerile. Că altfel n-o să țină seama PSD, un partid votat de peste trei milioane de români, de obiecțiile a câteva mii de protestatari, și aceia plătiți de miliardarul George Soros.
Acum, dincolo de părerile care pot fi de toate culorile, cum e normal într-o democrație, e surprinzător (poate) că astfel de interdicții nu sunt trecute în Constituție și nu sunt legiferate. ȘI nouă ni se pare firesc ca politicienii acuzați de comiterea unor fapte penale să facă un pas în spate și să se mulțumească cu un ciolan mai micuț. Aici nu e vorba numai de ce cred românii. Care, între altele, sunt destul de toleranți cu corupția. Mita și bacșișul sunt atât de prezente în România, încât nu ne mai miră decât cifrele alea uriașe, de milioane de euro. Sume de bani pe care nici nu ni le putem imagina. Altfel, dăm și primim bani care ocolesc Fiscul de câte ori avem ocazia. E vorba și de imaginea României în străinătate și de capacitatea guvernanților de a negocia în interesul țării.
Am avut, după evenimentele din decembrie 1989, tot felul de partide și de coaliții la guvernare. Cum de nu i-a trecut nimănui prin cap să nu lase problema prezenței politicienilor cu probleme penale în funcții publice la voia puternicilor zilei, ci s-o reglementeze prin lege? Răspunsul îl știm cu toții: atât social-democrații, cât și liberalii au fost beneficiarii acestei ambiguități. La nevoie, cei aflați la Putere scot în față prezumția de nevinovăție. Iar cei din Opoziție pun accentul pe moralitate. Ceea ce a contat, însă, întotdeauna, a fost interesul. Interesul lor!