PICĂTURA DE OTRAVĂ: SIMONA HALEP, RESPECT!

Simona Halep a ajuns, ieri, pe primul loc al ierarhiei tenisului feminin după o victorie în fața letonei Jelena Ostapenko.
Astăzi a pierdut finala de la Beijing, în două seturi. Caroline Garcia a învins-o cu 6-4, 7-6. Nu o să comentăm partida în sine, pentru că nu suntem asemenea altor jurnaliști, care se pricep la toate.
Dar trebuie să remarcăm că presiunea asupra Simonei a fost fantastică. În niciun sport nu e ușor să fii pe primul loc. Iar în tenis mai sunt și premiile uriașe puse la bătaie. Cel puțin, sportiva româncă și-a dat toată silința. S-a bătut pentru fiecare minge, a alergat mult, dar nu a fost în cea mai bună zi.
Și câteva cuvinte pentru bârfitori. Normal că Simona Halep a fost cotată ca favorită la toate casele de pariuri. De unde și teoria conspiraționistă, destul de răspândită printre români, conform căreia Simona trântește meciurile când ți-e lumea mai dragă, băgând o groază de bani în buzunar de la patronii respectivelor case de pariuri.
Nimic mai aiuritor decât închipuirea asta! Conturile și activitățile jucătorilor de top sunt strict monitorizate și e greu de imaginat pe unde s-ar strecura bani negri de ordinul milioanelor de euro.
Simona a muncit enorm pentru a ajunge pe locul întâi și are cea mai îndelungată prezență în Top 10 WTA dintre toate jucătoarele în activitate. Iar toate performanțele ei le-a obținut fără niciun sprijin de la statul român, așa cum se întâmplă în alte sporturi.
N-ar fi tocmai rău să nu mai fim atât de cârtitori și să nu-i mai cerem Simonei imposibilul. Nimeni nu poate ieși întotdeauna învingător de pe terenul de sport. Iar a fi pe primul loc într-un clasament mondial este o performanță care ar trebui să ne convingă că adevărata cale pentru a reuși în viață este munca și dăruirea față de domeniul în care activezi.

Anunțuri

PICĂTURA DE OTRAVĂ – Pesediștii, gata să se înece în lacul Belina împreună cu Dragnea

După ce, în urmă cu două zile, am stabilit, cu sprijinul neprecupețit al domnlor Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, că asistăm la o tentativă de lovitură de stat, azi e momentul să mai băgăm ceva la cap.
De această dată, profesor ne este domnul Tudorel Toader, ministru al Justiției. Aflăm de la domnia-sa că procurorii nu au dreptul să ancheteze hotărâri ale Guvernului, așa cum nu se cade să se uite peste ordonanțele de urgență.
Tot tămbălăul a pornit de la dosarul Belina. Procurorii DNA vor să ancheteze doi miniștri, Sevil Shhaideh și Rovana Plumb, pentru trafic de influență și complicitate la trafic de influență, fapte ce ar fi fost comise în anul 2013. Atunci lacul Belina ar fi fost trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal firmei TelDrum. La data respectivă, Sevil Shaiddeh era secretar de stat în cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, iar Rovana Plumb deținea funcția de ministru al Mediului și Schimbărilor Climatice,
Cum cele două doamne sunt colaboratoare ale domnului Dragnea și cum este evident că toate firele afacerii duc la liderul PSD, principalul partid de guvernământ a pus la cale o întreagă strategie pentru apărarea lui Daddy.
Sigur că actele adoptate de Guvern sunt decizii politice. Oportunitatea și ideile care stau în spatele lor nu pot fi anchetate de procurori și cu atât mai mult nu pot fi judecate de magistrați.
Doar că nu despre asta e vorba. Ci despre posibilitatea de a ancheta modul în care au fost adoptate deciziile Executivului. Dacă asta s-a întâmplat cu respectarea tuturor reglementărilor legale. Nu e cazul să introducem un nou tip de imunitate, potrivit căruia miniștrii și secretarii de stat sunt deasupra legii cât timp se află la serviciu și nimeni nu are voie să ancheteze dacă se adoptă ordonanțe sau hotărâri cu respectarea strictă a legilor în vigoare.
Înțelegem că afacerea LACUL BELINA este un subiect sensibil pentru PSD, dar de aici și până la a spune că miniștrii sunt un soi de supra-oameni intangibili e cale lungă.

PICĂTURA DE OTRAVĂ: V-ați prins că asistăm la o lovitură de stat?

În cazul în care mai aveați unele dubii, e cazul să vă luminați. Suntem în plină lovitură de stat.
Informația vine de la domnul Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, care a și explicat, la Antena 3, cum se desfășoară operațiunea.
Autorii loviturii de stat sunt câțiva procurori de la DNA, loiali doamnei Laura Codruța Kovesi, șefa acestei instituții. Ei acționează pentru dărâmarea îndrăgitului și atât de popularului Guvern Tudose prin metoda acuzelor fără niciun fundament aduse doamnelor Shhaideh și Plumb. Azi e atacat un ministru, mâine altul, poimâine un al treilea. Și tot așa până ce Executivul e blocat complet.
Dar EI, domnii Tăriceanu și Dragnea, sunt vigilenți și ferm hotărâți să apere cu orice preț opțiunile exprimate prin vot de români în decembrie 2016.
Plus că în spatele doamnei Kovesi s-ar putea afla miliardarul evreu și ungur George Soros. Asta ar însemna ca, în cazul în care lovitura de stat ar reuși, țara să ajungă pe mâna unor străini lacomi, care s-o transforme într-o colonie. Spre deosebire de cum e acum, când trăim într-o patrie liberă și independentă.
Ca să vă fie mai simplu să descifrați orice mișcare de pe scena politică, rețineți că orice încercare de anchetare a domnilor Dragnea și Tăriceanu, indiferent de motive, este o tentativă de lovitură de stat. Niște oameni atât de drăguți, aflați mereu cu poporul în gură, sunt, sărmanii, mereu vânați de leprele iohannist-sorosiste. E clar?

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Ce-ar fi să nu mai trecem pe la Kaufland?

Un român care nu știe ungurește merge la un supermaket Kaufland din Odorheiu Secuiesc și vrea să cumpere niște mici. Îi dă vânzătoarei 10 lei și o roagă să-l servească. Tipa îngaimă ceva pe ungurește și, apoi, îi ănapoiază omului banii înapoi fără să-l servească.
În discuția dintre vânzătoare și clientul mirat că nu se poate descurca în limba română intervine și tatăl vânzătoarei, dar și alte persoane aflate prin preajmă. Toți susțin că românul nistru, dacă tot a ajuns în Ținutul Secuiesc, trebuie să știe ungurește, dacă vrea să se descurce. Nimeni nu pare a băga de seamă că suntem în România, unde limba oficială este româna.
Din nefericire, nu e vorba de o întâmplare imaginară. Ci de una cât se poate de reală, viralizată deja într-un clip postat pe YouTube.
Din câte înțelegem, vânzătoarea nu știa românește. Conducerea locală a hypermarker-ului Kaufland a oferit presei un răspuns ambiguu, în care vorbește de respectul față de clienți și de respectarea standardelor. Cum de a angajat o vânzătoare care nu știa limba română și cum va acționa în viitor pentru ca astfel de incidente să nu mai fie posibile nu ni se spune.
În orice țară civilizată, cineva trebuie să-și asume răspunderea pentru o asemenea întâmplare. Mai precis, cei responsabili de angajarea vânzătoarei trebuie concediați, iar clientul trebuie despăgubit.
Dar nimic din toate acestea nu se va întâmpla în România. Suntem o țară bananieră, unde, după cum bine știm, românii pot fi umiliți la ei acasă!

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Cu Mihai Tudose în frunte, vom avea victorii multe!

După un studiu nu se ştie cât de aprofundat, premierul Mihai Tudose a identificat problemele care nu permit ca învățământul românesc să redevină performant. După ce lucrurile vor fi puse la punct, în această toamnă, vom avea mult mai mulţi elevi care vor putea face faţă cu succes testelor internaţionale.
Vă rog să citiţi cu atentie ce a spus domnul Tudose, aseară, la postul România TV.
„Va trebui în această toamnă să stabilim care sunt manualele. Să facem câte două manuale de materie. Nu mai rescriem manuale în fiecare an că Ştefan cel Mare nu mai are vreo luptă şi nici Pitagora nu se gândeşte la o altă teoremă. Pleacă copilul la școală de zici că se mută de acasă. Are nu ştiu câte caiete şi manuale. Toate problemele au fost generate de bătălia editurilor. Să fim normali la cap şi să facem manualele la Monitorul Oficial ca să încheiem subiectul. Sunt de importanţă naţională.”
Dacă terminăm cu manualele alternative şi uşurăm ghiozdanul elevilor şi dacă le tipărim pe toate la Monitorul Oficial am rezolvat-o şi cu învățământul. Vor dispărea instantaneu școlile cu toaleta în curte, nu vor mai exista săli unde elevii tremură iarna de frig, profesorii vor fi mulțumiți de salarii, părinții nu vor mai da o groază de bani pe meditații (și nu numai), programa va fi în conformitate cu ce solicită piața, cadrele didactice îşi vor adapta metodele de predare la ceea ce sunt copiii de azi.
Un ghiozdan ușor și mai puține manuale. Iată cheia succesului! Mai rămâne să ne întrebăm cum de nu a observat nimeni până acum unde era buba.
Dar să vedem şi partea plină a paharului. Acum avem un prim-ministru şahist, patriot, aspru cu subalternii, care-şi ține economiile la ciorap pentru că băncile ne fură şi care crede sincer în militarizarea unor domenii unde lucrurile nu merg bine. Să recunoaştem că ne-a pus Dumnezeu mâna în cap la țanc. Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi ales de noi fără domnul Tudose în fruntea mesei de la Palatul Victoria.

PICĂTURA DE OTRAVĂ: De ce a vrut Simona Halep să se facă de râs?

Cotidianul de sport francez L’Equipe a ajuns să se întrebe dacă Simona Halep chiar își dorește să ajungă în fruntea clasamentului WTA.
Jurnalistul și scriitorul Cristian Tudor Popescu spune că maniera în care a jucat, ieri, Simona Halep te poate duce cu gândul chiar la un meci aranjat. Dar tot el adaugă că așa ceva e cu neputință la acest nivel.
În prima sa reacție după partida cu Garbine Muguruza, Simona și-a cerut scuze pentru prestația ei foarte slabă.
Nu ne numărăm printre adepții teoriilor conspiraționiste. Nu suntem printre cei care cred că totul este aranjat de forțe oculte, inclusiv rezultatele la nivel înalt din sportul mondial. Și nici specialiști în subiecte sportive nu suntem. Dovadă că nu ne-am încumetat până acum să intrăm în această zonă.
Dar oricât de necunoscător ai fi, ceva tot îți sărea în ochi la finala feminină de ieri, de la Cincinnati. Nu înfrângerea Simonei Halep este șocantă. La urma urmei, Garbine Muguruza pornea ca favorită pe acest gen de teren. Ci modul în care s-a desfășurat meciul. După un parcurs excelent în turneu, Simona Halep s-a distins, în finală, printr-un noncombat incredibil. A refuzat să lupte. A lovit multe mingi în așa fel de parcă ar fi dorit ca partida să se termine cât mai repede. Oricât de puternică e Muguruza, diferența dintre cele două sportive nu e atât de mare.
Și atunci ce s-a întâmplat? Probabil că nu vom afla niciodată de ce a ținut morțiș să se facă de râs Simona. Dar așa neștiutori cum suntem și vom rămâne, putem măcar să ne închipuim că, măcar la acest meci, ceva nu a fost în regulă cu Simona.

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Lovitura de stat din decembrie 1989, confirmată de viceprimarul de la Sectorul 2

O dispută absolut tembelă și plină de elemente propagandistice a izbucnit în jurul inițiativei Primăriei Sectorului 2 de a schimba denumirea Parcului Tolbuhin.
Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al MAE rus, susține că, dacă se va întâmpla așa ceva, înseamnă că vom asista la o încercare de rescriere a istoriei. Aoleu! În cel mai pur stil putinist, Zaharova își exprimă speranța că autoritățile române nu vor permite o asemenea nebunie.
Cum ar veni, băieții de la Guvern sau din conducerea PSD ar putea să-i urecheze puțin pe impertinenții de la Sectorul 2. Ca să-și bage mințile în cap și să nu mai pună în pericol relațiile româno-ruse.
Încercând să dea o replică, Dan Cristian Popescu, vicele de la Primăria Sectorului 2, o comite și el: „Dincolo de faptul că această reacție vine destul de tardiv, lucru ce pare sã confirme faptul că sumele imense vehiculate în spațiul public pentru suținerea aparatului de propagandă și informare rusesc nu sunt cheltuite tocmai eficient, remarc de asemenea memoria selectivă de care dau dovadă reprezentanții ruși, reprezentanți care nu-și mai amintesc de tezaurul românesc aflat la Moscova, nu recunosc și nu-și asumă atrocitățile oribile comise de regimul Stalin mai ales la adresa poporului român din Basarabia, sau atitudinea soldaților ruși care s-au comportat precum o armată de ocupație, dar repetă cu obstinație faptul că ne-au salvat de naziști. Va mulțumim încă o dată, deși cred că în cei 50 de ani de tristă amintire vi s-a mulțumit cu vârf și îndesat. Prin urmare, voi continua demersurile pentru schimbarea denumirii Parcului Tolbuhin și voi iniția cât mai curând o consultare a bucureștenilor pentru găsirea unui nou nume parcului respectiv”, potrivit Ziare.com.
Ce legătură există între sumele cheltuite de Moscova pentru susținerea presei de propagandă și reacția MAE rus numai Dan Cristian Popescu știe.
Popescu zice și că au existat 50 de ani de tristă amintire. Cum Armata Roșie a ocupat România în 1944, rezultă că perioada de „tristă amintire” s-a încheiat în 1994. Declarația viceprimarului confirmă perfect teza loviturii de stat din decembrie 1989, deși mi-e greu să cred că asta a fost intenția sa.
Mai degrabă, vicele Popescu ar trebui să se întrebe de câți ani au avut nevoie aleșii din Sectorul 2 (toți, indiferent de culoarea politică) pentru a realiza că un parc din buricul Bucureștiului poartă numele unui mareșal sovietic „eliberator”? Nu cumva de 27 de ani? Și nu cumva numai după ce presa a semnalat ciudățenia?
Dacă ne uităm pe Wikipedia, versiunea în limba engleză, găsim două lucruri de menționat în dreptul mareșalului Fiodor Tolbuhin (1894 – 1949).
În primul rând, faptele sale de arme. A fost un mare comandant militar, apreciat de subordonați pentru că a căutat întotdeauna să minimalizeze pierderile umane din rândurile trupelor proprii.
Și în al doilea rând descoperim că numele său a fost dat, după război, unor străzi și monumente din Ungaria, Serbia, Bulgaria și Ucraina. Și așa cum a fost dat, a și dispărut, imediat după căderea comunismului. Fără multe discuții. Deși, de exemplu, Tolbuhin este considerat eliberatorul Belgradului.
Dar de ce ar purta străzi și parcuri nume străine când, în fiecare țară, există numeroase personalități locale care merită această cinste?
Numai noi am avut nevoie de aproape trei decenii pentru a realiza că ar fi cazul să fim români, măcar la noi acasă, fără a cere aprobare de undeva.

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Polițiștii ar mai trebui și lăudați, nu numai criticați!

Medicul Adrian Cristescu, șef de secție la Maternitatea Giulești, a fost eroul unui scandal penibil în urmă cu două nopți.
Polițiștii au oprit mașina în care se afla doctorul pentru un control de rutină. La volan se afla soția sa. Polițiștii au solicitat efectuarea unui etilotest. Asta, probabil, și pentru că în mașină mirosea puternic a alcool. Cristescu era beat criță.
Doctorului i-a sărit muștarul. Cine sunteți voi, bă, s-o controlați pe nevastă-mea? Că sunteți niște puștani pe lângă mine, că mâine o să fiți dați afară, dă-te-n aia a mă-tii șamd. Plus că Cristescu i-a furat, pur și simplu, telefonul unuia din cei doi agenți prezenți la fața locului.
Doctorului i s-a cerut să se legitimeze, dar acesta a refuzat și a cerut să fie dus la secție. A aflat, însă, că asta nu se poate decât dacă e încătușat. Și a urmat un întreg circ. Doctorul a fost dus cu forța la mașina polițiștilor. Cineva a filmat scena și am asistat la un show mediatic de toată frumusețea. Cică o mare personalitate a medicinii românești a fost târâtă de doi tablagii amărâți, în văzul lumii, până la mașina Poliției.
Doar că agenții fuseseră înjurați, amenințați și umiliți pentru simplul fapt că își făceau meseria.
După ce a aflat că va fi cercetat de procurori pentru ultraj, Cristescu, treaz de acum, și-a cerut scuze și a spus că regretă incidentul.
O regreta el, dar faptele sunt clare. Până la un punct, incidentul seamănă cu cel provocat de Cristian Boureanu. Și el beat mangă și pasager în mașina condusă de iubita sa, Boureanu a fost de un tupeu fără egal și l-a mai și lovit pe polițist. A încasat și el câteva, după care am aflat de la avocatul lui Boureanu că și-a pierdut șapte dinți, că i-a fost afectat auzul și că și-a pierdut cunoștința. În final, Boureanu a spus cu gurița lui că a greșit și că își cere scuze.
Poate că e cazul să nu ne mai emoționăm așa de tare atunci când polițiștii cer să se respecte legea. Dacă se fac că plouă, sărim ca arși că uite ce blegi sunt polițiștii și sunt pe felie cu infractorii. Dacă vor să-și facă meseria, că de ce se iau ei taman de un mare medic?

Tomiță Stoicuț

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Premierul a lansat bancul cu SISTEMELE care ne feresc de terorism

Premierul Mihai Tudose a spus aseară, într-un interviu acordat unui post de televiziune, că România este o țară sigură, ferită de atentate teroriste, pentru că sistemele funcționează.
Afirmația domnului Tudose poate fi caracterizată drept cea mai bună glumă a anului.
Sigur că gazdele nu l-au incomodat cu vreo întrebare suplimentară pe această temă.
Conform agendei asupra căreia s-a căzut de acord înainte de interviu (că așa se procedează), premierul avea multe de povestit. Cum a crescut el, la Brăila, într-o familie normală, cu tatăl inginer și mama profesoară. Cum e el un om care nu concepe să mintă și care știe ce înseamnă loialitatea. Cum îi va pune la punct pe benzinarii care vor încerca să crească prețurile carburanților după mărirea accizelor. Cum n-are nicio problemă să înlocuiască miniștri, dacă e cazul.
Noroc că toți miniștrii sunt extraordinari. Așa că n-are niciun motiv să-i trimită acasă.
Ca să n-o mai lungim, interviul a ajuns la concluzia normală: avem un prim-ministru cum nu s-a mai văzut pe aceste meleaguri. Deștept, acid cu măsură, onest și loial, bun șahist, preocupat numai de interesele naționale. Ce noroc pe capul nostru!
Iar noi îi căutăm cu tot dinadinsul nod în papură. Să ne fie rușine!
Și totuși… Ce e aia că n-avem atentate pentru că sistemele funcționează? Care sisteme? O fi vrut să zică serviciile dar i-a ieșit altceva pe gură? Sau chiar o fi vorba de niște sisteme, de niște mafii care reușesc să-i îmblânzească până și pe potențialii teroriști?
Și să nu fie cu supărare că îndrăznim atât de mult, dar atentatele din țări precum Belgia, Franța, Germania, Marea Britanie sunt posibile pentru că la ei sistemele nu funcționează? În acest caz, suntem tari de tot. E cazul să le dăm lecții. Să-i învățăm să-și facă sistemele funcționale. Să nu mai moară oameni de pomană. Dacă deținem secretul fericirii, să nu fim egoiști și să-l împărtășim și partenerilor noștri.
Sigur că nu strică să ne întrebăm de ce România nu este o țintă a teroriștilor. Doar că răspunsul corect nu este cel dat de domnul Tudose. Aceea e doar o glumă.

Tomiță Stoicuț

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Mai crede cineva în poveștile pescărești istorisite de Daddy?

Domnul Dragnea s-a întors cu forțe proaspete din concediu. E și normal, după ce s-a relaxat pescuind în câteva țări, în compania a câteva mii de români. Nu știu cum s-a stabilit câți români pescuiesc în fiecare vară, în străinătate. Dar măcar la acest capitol putem să-l credem pe domnul Dragnea. Fiindcă chiar el a spus treburile astea.
Și cum pasiunile adevărate nu se uită niciodată, liderul PSD a continuat să pescuiască și după întoarcea acasă. De această dată, în ape tulburi, la prietenii de la România TV.
Iată-l în toată splendoarea, explicând cum a salvat Guvernul țara de la un dezastru financiar, modificând legea pensiilor speciale.
„În ceea ce priveşte aşa zisele pensii speciale, care sunt pensiile militare şi pensiile de serviciu, acestea beneficiază de o lege specială, nu se calculează pe principiul contributivătăţii, s-au asumat câteva principii: pensia netă să nu fie mai mare decât salariul net pe care l-ai avut şi vorbim de media a şase salarii pe care ţi le alegi, cele mai mari salarii pe care le-ai avut în ultimii ani, s-a păstrat baza de calcul de 85%, s-a păstrat metodologia de calcul, nu s-a umblat la vârsta de pensionare cu toate că în Europa nu este o vârstă atât de mică, practic marea modificare care s-a produs se referă la faptul că pensiile speciale nu se mai actualizează odată cu creşterea salariului celui care este în locul tău sau care are acelaşi post sau aceeaşi funcţie pe care ai avut-o tu.
Suntem în situaţia în care aceste pensii speciale ne costă de la buget 6 miliarde de lei. De la 1 ianuarie incep majorările de salarii, câte 25% pe an. În general, sunt unele categorii cum sunt medicii care intră de la 1 Martie total şi ne-am fi dus în 2018 cu un efort bugetar de 10 miliarde doar pentru această categorie de pensii, iar în următorii 2-3 ani la 17 miliarde, ceea ce punea serios sub semnul întrebării dacă sistemul public de pensii mai poate fi susţinut”, a declarat Liviu Dragnea, la România TV.
Ce trebuie să băgăm noi la cap din expozeul președintelui Camerei Deputaților? Că nu există pensii speciale, ci pensii militare și de serviciu. Că legile pe baza cărora au intrat în vigoare nu au fost tocmai inspirate. Dar asta numai pentru că indexarea se făcea anapoda. Adică automat cu procentajul cu care creșteau salariile din sectorul respectiv.
În rest, totul e OK. E absolut normal ca unii să se pensioneze la 45 de ani, cu 85% din media a șase salarii nete la alegere.
Dar să nu fie cu supărare, chiar dacă Daddy e cam aprig la mânie, de ce e normal? Doar pentru că e vorba de câteva categorii profesionale favorizate, care și-au dat toată silința ca lovitura de stat din decembrie 1989 să arate a revoluție? De ce e normal ca foștii torționari să aibă pensii mai mari ca aceia pe care i-au chinuit? De ce e așa de normal, tov Dragnea, ca medicii și profesorii, după 40 de ani de muncă, să aibă o pensie de rahat în comparație cu sutele de generali și de foști parlamentari care ne sfidează?
Fraierii, care nu sunt puțini, se așteptau ca un Guvern social-democrat să pună capăt unor astfel de inechități. Prin desființarea pensiilor speciale. Nu prin cosmetizarea lor. Acum nu au decât să-și pună pofta în cui. Și, dacă e posibil, să nu creadă și data viitoare că tot ce zboară se mănâncă, numai pentru că așa zice PSD.