PICĂTURA DE OTRAVĂ: Bezna din capul lui Dragnea tinde să se extindă în tot Parlamentul

Ce-ar fi să facem niște exerciții de imaginație ca să vedem cum ar arăta presa după aprobarea Legii Defăimării, propusă de liderul PSD Liviu Dragnea?

Mai întâi de toate să vedem despre ce este vorba. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat și astăzi a trecut de Comisia juridică a Camerei Deputaților, urmând ca mâine să intre în plen. Juriștii au aprobat mărirea cuantumului amenzilor până la 100.000 de lei, de la 60.000 de lei, cât era prevăzut inițial. Menționăm că acest amendament îi aparține tot lui Dragnea, liderul unui partid zis social și democrat.
Defăimarea socială este definită de lege ca ”fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la un grup social”. Sunt vizate inclusiv postările publice de pe Facebook.
După cum vedeți, defăimarea socială este o chestie destul de subiectivă, iar textele pe care le scrieți, chiar și pe rețelele sociale, vă pot aduce amenzi substanțiale.
Dar să nu uite autorii acestei legi că noi, românii, avem experiența cenzurii ceaușiste. Și că putem scrie în felurite chipuri despre politicieni, modificând numele lor reale sau pe acelea ale formațiunilor din care fac parte. Liviu Dragnea ar putea fi, astfel, baronul de Morneleta și liderul Partidului Smintiților Deghizați. Tăriceanu s-ar putea numi, cum i s-a mai spus, de altfel, Moliceanu, președintele uneia din Camerele Mârlamentului, iar Valeriu Zgonea ar deveni Noctambulul (aluzie la orele târzii când postează pe Facebook) și șeful Cimitirului Dinozaurilor (după inițialele Camerei Deputaților). Și distracția poate continua la nesfârșit, pentru că nu ai ei amenzi pentru câtă imaginație avem, noi, românii.
Sau și mai bine ar fi să terminăm cu prosteala asta și legea să ajungă, cum și merită, la coșul de gunoi. Cei care se simt calomniați pot cere despăgubiri în justiție, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Ce rost are să descoperim America la spartul târgului?

PICĂTURA DE OTRAVĂ – Staţi liniştiţi la locurile voastre: totul face parte dintr-un complot!

O altă trăznaie este analizată acum pe un post de ştiri care va împlini pe 1 decembrie patru ani de activitate.

Un deputat PSD susţine că tragedia de la clubul Colectiv s-ar fi produs din cauza unei mâini criminale. A fost vorba de un complot, pus la cale de o ţară vecină, care ne vrea răul dintotdeauna. Bineînţeles că deputatul nu produce niciun fel de dovezi în sprijinul teoriei sale fanteziste. Sunt supoziţii şi pseudo-argumente utilizate adesea de fanii teoriilor conspiraţioniste.
Cel mai cunoscut exemplu de acest fel este acela referitor la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, din Statele Unite. Turnurile Gemene de la New York nu ar fi fost doborâte în urma impactului cu două avioane de pasageri, ci printr-o implozie, Cea mai bună dovadă în acest sens ar fi aceea că, deşi era vorba de clădiri care găzduiau firme importante, evreii ar fi fost avertizaţi în ziua cu pricina să nu se prezinte la lucru. În concluzie, atacurile (pentru că e vorba şi de cel asupra clădirii Pentagonului) ar fi fost puse la cale de serviciile secrete americane care, ca un bonus, ar fi fost cele care au creat, finanţat şi antrenat temuta organizaţie al-Qaeda, condusă de Osama bin Laden. Păcatul cel mai mare al acestei abordări e că nu ţine seama de faptul că americanii (şi politicile lor) pot fi chiar urâţi şi dispreţuiţi. Că există oameni care chiar cred că americanii duc o politică de mare putere, agresivă şi indiferentă la interesele naţionale ale altor ţări, că nu urmăresc decât maximizarea profiturilor pentru companiile lor, că înlătură fără menajamente guverne ostile şi pun altele, care le sunt favorabile, că, în sfârşit, cheltuie sume enorme pentru înarmare, pentru a-şi consolida poziţia de jandarm mondial. Toţi cei care li se opun, în cazul respectiv o grupare islamică radicală, nu pot decât să fie o parte a unui complot, nicidecum să fie adversari reali ai Americii. Prin urmare, Osama bin Laden nici nu a fost omorât, ci pus undeva la păstrare, ca recunoştinţă a americanilor pentru serviciile făcute. De fapt, nici Hitler nu s-a sinucis în buncărul de la Berlin (cum era să aibă el atâta demnitate pentru un astfel de gest!) şi nici Elodia nu a fost omorâtă de Cioacă, ci a fugit în ţările calde, de unde se amuză pe seama prostiei noastre.
Şi, ca să ne întoarcem la Colectiv, pare infinit mai simplu pentru unele minţi înfierbântate să pună pe seama unui complot străin ceea ce, de fapt, ne defineşte perfect: incompetenţă, delăsare, corupţie, prostie, inconştienţă, merge şi aşa.
Până la teoria conspiraţiei şi până la finalizarea anchetei şi pedepsirea vinovaţilor, în urma unei sentinţe judecătoreşti, am putea, pentru a înţelege cine suntem ca naţie, să ne punem o întrebare simplă: sutele de participanţi la evenimentul din Colectiv chiar nu au observat că intrarea se făcea pe o singură uşă, cu lăţimea de 90 de centimetri? De câtă minte era nevoie ca să-ţi dai seama că pe acea uşă nu putea fi evacuată rapid incinta, în cazul unei urgenţe?

PICĂTURA DE OTRAVĂ: PSD și PNL, aceeași mizerie! Și atunci ce facem?

Poate că, dacă vrem să schimbăm ceva cu adevărat în țara asta, ar trebui să ne gândim și la alte ideologii și modele de funcționare a societății. Nu numai la primenirea cadrelor din PSD și PNL.

Sigur că liberalii și socialiștii domină copios scena politică, controlând, acum, cam trei sferturi din electorat. În această situație cel mai simplu este să ne imaginăm un scenariu în care liderii uzați și depășiți moral ai PSD și PNL fac un pas înapoi și încurajează promovarea tinerilor. Dar acești tineri vor intra în același angrenaj mustind de corupție și vor învăța să facă politică de la profesori care și-au luat doctoratul īn afaceri cu bani publici.
Dar pe lângă această iluzorie înnoire a PSD și PNL, de ce nu îndrăznim să facem loc și altor orientări, măcar a celora care sunt reprezentate la nivel europeam? Noi nu avem un partid naționalist credibil. Noi nu avem o formațiune ecologistă sau una cu un program afișat împotriva prezenței noastre în Uniunea Europeană. Sau împotriva imigranților. Cum să facem noi un pas înainte dacă nu există dezbateri adevărate, în care să se confrunte puncte de vedere contrarii?
Dar pentru ca așa ceva să se întâmple, e nevoie ca românii să priceapă că lumina nu vine neapărat de la PNL și PSD. Se reformează ăștia și o să curgă numai lapte și miere pe străzile iubitei noastre patrii. Cât timp vor fi mulți dispuși să înghită gogoașa asta, vor fi puțini cei care pot schimba ceva cu adevărat.

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Ponta şi Băsescu fac audienţă pe spinarea fraierilor

Premierul Victor Ponta a rostit câteva fraze, ieri, la Congresul PSD, care nu aveau cum să rămână netaxate de fostul preşedinte al României: “Politic avem doar un adversar. Tot pe Băsescu. El culege ce a semănat. E singurul care are capacitatea de a se lupta cu noi, dar așa cum l-am bătut de fiecare dată, putem s-o facem și de acum încolo”.

Oricine consultă biografia politică a lui Traian Băsescu poate să constate că acesta a câştigat întotdeauna alegerile la care a participat. Fie că a fost vorba de primăria Bucureştiului, în anul 2000, fie că ne referim la alegerile prezidenţiale din anii 2004 şi 2009, fie că luăm în considerare cele două referendumuri pentru demiterea din funcţie, din 2007 şi 2012, soldate cu reîntoarcerea lui Traian Băsescu la Cotroceni, niciodată PSD nu l-a învins. Este puţin de mirare cum de o asemenea gugumănie a fost rostită de Victor Ponta, un politician cu experienţă, totuşi, şi cu o bună cunoaştere a istoriei recente.
Pe de altă parte, vorbele lui Ponta au avut şi un rost mai subtil. Să-l aducă mai în faţă pe Băsescu, aliat al PSD în lupta împotriva DNA, şi să tragă în jos PNL, care, desi beneficiază de forţele a două partide reunite şi de popularitatea lui Klaus Iohannis, nu ar avea, vezi Doamne, capacitatea de a se lupta de la egal la egal cu socialiştii.
Răspunsul lui Băsescu, postat pe Facebook, în această seară, este, însă, şi el, la fel de uluitor ca şi cuvintele rostite de Ponta la Congres: “Ascultă, Ponta, n-ai înţeles nimic. Nici azi nu pricepi că, în noiembrie 2014, nu eu ţi-am fost adversar, ci Iohannis. Din acest motiv ai şi pierdut alegerile prezidenţiale. Dacă n-ai aflat, te asigur eu că n-am candidat in 2014. Iar dacă te ducea mintea să înveţi măcar cîte ceva de la mine, cu siguranţă astăzi ai fi fost preşedintele României”. Ce să înţelegem noi de aici? Că Ponta a pierdut alegerile prezidenţiale pentru că s-a confruntat cu Iohannis şi nu cu Băsescu? Bine, cu Băsescu nici nu se putea, dar o spunem şi noi, aşa, ca o ipoteză de lucru. Iar dacă Ponta a pierdut alegerile, motivul nu a fost acela că nu a luat lecţii de la Băsescu, ci aroganţa, minciunile proferate la adresa adversarului şi dispreţul faţă de dreptul la vot al românilor in străinătate. Aşa că nici Băsescu nu a nimerit-o cu mesajul său de pe Facebook.

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Poporul pesedist şi nostalgia după Ceauşescu

Spectacol în toată regula, ieri, la PSD. Pe o vreme închisă şi rece, aproape o jumătate de milion de pesedişti, nostalgici ai epocii Ceauşescu, s-au bulucit să voteze candidatul unic la preşedinţia partidului.

Numai pe vremea Împuşcatului nu se punea problema ca Marele Cârmaci să aibă un contracandidat în alegerile prezidenţiale. Dar şi în cele pentru măreaţa funcţie de secretar general al PCR. Cam cum ar fi arătat o dezbatere electorală în care să se confrunte Ceauşescu cu oricine altcineva?
Aia era culmea democraţiei. Iar pesediştii, despre care se spune adesea că sunt urmaşii defunctului PCR, au reuşit să imite acea epocă. Imitaţia, de proastă calitate, a durat doar câteva ore, dar tot i-a entuziasmat pe membrii de partid, care au putut, astfel, să depene amintiri despre vremurile în care, indiferent ce votai, tot ai noştri câştigau. Nu era atâta bătaie de cap, nu conta ce faci cu buletinul de vot, puteai, liniştit, ca după să mergi la un mic şi zece beri, fără a trage cu ochiul la sondajele de la ieşirea de la urne.
Să ai un singur candidat la funcţia de preşedinte al PSD şi acela să mai fie şi condamnat, în primă instanţă, pentru manevre ilegale la referendumul de destituire al lui Băsescu, înseamnă, dacă nu dictatură (de partid), măcar lipsă de inspiraţie şi de dorinţă de a schimba ceva, cu adevărat, într-o formaţiune care a reuşit, perfect, să compromită stânga românească.
Cu Dragnea în frunte, pesediştii pot fi siguri că nu vor avea victorii multe şi că vor ajunge să regrete vremurile când Adrian Năstase era la butoane.

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Moţiunea de cenzură – un mare fâs

Moţiunea de cenzură a liberalilor, dezbătută şi votată azi în Parlament, a fost un mare fâs. În loc să critice politica Guvernului, moţiunea a avut treabă numai cu Ponta. Să plece Ponta! De parcă nu ar fi clar ca lumina zilei că Ponta nu poate să plece din fruntea Executivului când i se năzare lui. E acolo un angrenaj întreg, care riscă să se surpe dacă Ponta îşi ia tălpăşiţa. Plus că românii, aşa cum o arată sondajele, nici nu vor schimbarea Guvernului. Nu pentru că Ponta le-ar fi simpatic, ci pentru că din orice unghi ai privi scena politică, diferenţele dintre PNL şi PSD sunt insesizabile. Aceeaşi politică economică, aceeaşi slugărnicie în faţa stăpânilor străini, acelaşi dispreţ pentru oamenii amărâţi, aceeaşi înclinaţie către privilegii, aceeaşi atracţie pentru banii publici. Ce-i mână pe ei în luptă ne lasă pe noi, majoritatea românilor, perfect indiferenţi. 

Culmea este că noul şi marele PNL nu a reuşit să strângă, în parcul Izvor, la un miting regizat, decât vreo patru mii de oameni, din care vreo patru sferturi au venit în mod perfect organizat. Adică mai nimeni nu a venit din proprie iniţiativă, pentru a susţine debarcarea lui Ponta. Cică ploaia e de vină. Astă vară era prea cald pentru proteste, acum e rece, plouă şi s-a mai micşorat şi ziua. Şi uite aşa dau liberalii vina pe condiţiile meteo nefavorabile pentru neputinţa lor de a schimba ceva. Iar ăia câţi au fost au avut parte de un tratament la mişto din partea copreşedinţilor PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, care nu au riscat să se ude vorbindu-le oamenilor înaintea dezbaterilor din plen.
Cât despre dezbateri, acestea au excelat prin ironii şi înţepături ieftine, afirmaţii valabilă pentru toate taberele. Acest tip de atitudine, în locul unor abordări de fond, care interesează cu adevărat, fac ca politicienii să fie priviţi cu atâta dispreţ de români. De acolo nu iese nimic bun, zic oamenii, şi schimbă programul TV când apar aceleaşi mutre nesărate, ale căror vorbe le înţelegi perfect chiar dacă dai iei sonorul televizorului. Oricum, dacă dai pe mut, nu te mai zgârie la urechi.
Şi uite aşa ajunge Ponta să se mândrească cu “performanţele” lui în fruntea Guvernului într-o ţară unde Opoziţia doarme în papuci şi speră să ajungă la Putere pe bază de Klaus Iohannis. Care nici el, însă, nu pare prea convins de rostul lui la Cotroceni, în afară de plimbările externe, unde excelează fie prin muţenie, în cele mai multe cazuri, fie prin lecturarea exasperantă a unor hârtii scrise de alţii.

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Cei mai mulţi români nu văd nicio deosebire între PNL şi PSD

Prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu cheamă bucureştenii marţi dimineaţă, de la ora 9.30, la un miting anti-Ponta. Cum Opoziţia nu are nicio şansă să treacă moţiunea de cenzură, în condiţiile în care UNPR a anunţat că rămâne de partea Guvernului din care face parte, PNL vrea să valorifice, pentru imagine, şansa străzii. Acum se face o mobilizare exemplară în toate organizaţiile PNL, cu accentul pus pe Capitală. Doar, doar, vor ieşi la socoteală cei 10.000 pe care se mizează, pentru a se spune, apoi, prin vocile jurnaliştilor arondaţi liberalilor, că, da, parlamentarii se pun de-a curmezişul evidenţei, dar realitatea (cu Realitatea TV cu tot) e alta. Poporul nu-l mai vrea pe Ponta. Parlamentarii fac jocuri murdare şi-şi urmăresc propriile interese. Cam aşa vor suna argumentele propagandistice.

Dar, dacă tot am ajuns la Ponta şi la această moţiune, au de gând să se întrebe liberalii de ce, în condiţiile în care actualul prim-ministru a devenit clar o figură nepopulară, de care românii s-au săturat, aceiaşi români nu se înghesuie deloc să-i aducă la Palatul Victoria pe Predoiu, Gorghiu, Blaga, Atanasiu, Orban şi alţii asemenea? Sondajele de opinie sunt clare. Cea mai mare parte a românilor, adică aceia care nu se prezintă la vot, s-au săturat în egală măsură de PSD şi PNL şi nu văd niciun beneficiu din alternanţa lor la guvernare. Şi unii şi alţii au furat de-au rupt. Şi unii şi alţii au făcut promisiuni pe care le-au uitat imediat după ce au ajuns la caşcaval. Şi unii şi alţii se remarcă printr-o politică externă de ploconire în faţa puterilor occidentale. E nevoie de o primenire a clasei politice, care nu se poate realiza în interiorul PSD şi PNL, formaţiuni anchilozate, construite pe structuri corupte şi coruptibile, care au dus România în şanţ şi care nu sunt în stare să propună un proiect naţional viabil şi credibil.

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Pactul anti-democraţie propus de Dragnea

Liviu Dragnea, preşedintele interimar al PSD, a dovedit, cu vârf şi îndesat, la Şcoala de vară a femeilor social-democrate, ce preţ pune el pe democraţie. Dragnea vrea nici mai mult nici mai puţin decât un pact al tuturor forţelor politice, zice el, pentru un plan de dezvoltare strategică a României pentru următorii 20-30 de ani.

Ca să comentăm în cunoştinţă de cauză, să vedem, mai întâi, ce a spus Dragnea: „Vreau să promovăm ideile unei păci politice eficiente, ale unui armistiţiu politic pe termen lung. Vreau să promovăm ideea unui pact politic al tututor forţelor politice pentru a putea realiza un plan de dezvoltare eficientă şi strategică a acestei ţări pentru următorii 20-30 de ani. Gândiţi-vă ce ar înseamna să mergem ca şi până acum. O guvernare construieşte ceva, mai mult sau mai puţin, vine următoarea guvernare şi dărâmă tot sau se preocupă un an, doi să schimbe tot ce au făcut cei dinainte. Şi România după fiecare ciclu politic pierde un an sau doi şi pierde în competiţia din ce în ce mai dură cu celelalte popoare. Nu cumva e mai bine ca noi să promovăm aceste idei de un climat politic bazat pe dialog şi continuitate, nu cumva este posibil ca noi să ne putem strânge toate forţele politice în jurul marilor proiecte naţionale, în jurul unui proiect de ţară care să fie peren şi să nu mai poată fi schimbat de nicio forţă politică pentru că a participat la construcţia lui”.
Pun pariu că, pentru Liviu Dragnea, toate forţele politice înseamnă PSD şi PNL. Adică partidele politice născute din spuma Rivoluţiei din decembrie 1989. PSD pe filiera FSN-PDSR, iar PNL, prin componenta PDL, venită din PD, desprins tot din FSN.
Iar dacă ar exista un asemenea pact politic, la ce ar mai folosi Opoziţia? Sigur că, în realitate, nu există diferenţe strategice de concepţie între PSD şi PNL, obiectivul comun fiind jumulirea banului public, dar ca să mai şi oficializezi asta printr-un pact, parcă e prea mult. Măcar de formă ar putea cele două partide să se prefacă şi ele că nu se înţeleg. De dragul poporului alegător. Păi dacă şi acum nu se prea înghesuie lumea la vot, dar când ar fi clar ca bună ziua că ori PSD, ori PNL tot aia e, ca efect al unui pact semnat de cele două partide?
Mai bine să rămână lucrurile aşa cum sunt şi oamenii să creadă că trăim într-o democraţie. Să nu le luăm şi iluziile.

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Politicienilor nu le pasă de voinţa românilor

S-au gândit ei ce s-au gândit, liberalii şi social-democraţii, şi au ajuns la concluzia că li se fâlfâie de voinţa românilor, exprimată la referendum.

S-au gândit ei ce s-au gândit, liberalii şi social-democraţii, şi au ajuns la concluzia că li se fâlfâie de voinţa românilor, exprimată la referendum.

După ce zilele trecute aflasem că nu au niciun gând să scadă pragul electoral, pentru a permite şi accesul partidelor mai mici în Parlament, acum ştim cum stă treaba şi cu viitorul Legislativ.
Noi am zis, la referendumul din 2009, 300 de parlamentari şi o singură Cameră. Ei zic 438 de parlamentari şi două Camere. Votul va fi pe liste, cum s-a mai întâmplat, cu rezultate dezastruoase, şi vom avea 318 deputaţi (296 la nivel naţional, patru în Diaspora şi 18 care vor reprezenta minorităţile naţionale) şi 120 de senatori (dintre care doi în Diaspora). Mai puţini nu se poate de nicio culoare, că nu le ies lor socotelile.
Dacă luăm în considerare numai Camera Deputaţilor şi tot trecem de 300. Cam aşa arată nesimţirea politicienilor români. După ce că au furat de au rupt (zeci de aleşi sunt vizaţi de anchetele DNA), după ce că, prin legi strâmbe, au îngenuncheat România şi pe români, acum se trezesc să ne spună, fără jenă, că noi putem să votăm ce vrem că ei ştiu oricum ce e mai bine pentru popor.
Sigur că aşa ceva nu se poate întâmpla oriunde. La noi ţine pentru că organizaţiile neguvernamentale sunt sublime, dar numai pe net şi la televizor, iar românaşii cad pe spate când văd cum îi saltă DNA pe politicieni, dar nu realizează că dacă nu schimbăm nimic pe fond tot acolo vom ajunge şi în anii următori.
Corupţii de azi vor fi înlocuiţi de corupţii de mâine, eventual mai subtili şi mai şcoliţi în ale fraudelor, iar politicienilor expiraţi le vor lua locul unii cu doctorate obţinute cine ştie cum şi cu o lăcomie pe măsura imposturii din capetele lor.

PICĂTURA DE OTRAVĂ: PSD sfidează voinţa poporului român!

Când v-am spus că Victor Ponta se întoarce cu repeziciune la personajul arogant care era înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014 poate că unii dintre dumneavoastră nu m-au crezut.

Când v-am spus că Victor Ponta se întoarce cu repeziciune la personajul arogant care era înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014 poate că unii dintre dumneavoastră nu m-au crezut.
Dar, iată-l astăzi la amiază pe premier dându-se în spectacol la declaraţiile de presă de după şedinţa Biroului Permanent al PSD. Conducerea partidului a stabilit mandatul şi componenţa delegaţiei care se va întâlni, miercuri, la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Klaus Iohannis.

Ieşit la declaraţii de presă, Victor Ponta spune că PSD va propune un parlament bicameral, cu 418-428 de aleşi. Adică un legislativ cu 40 la sută mai mare decât cel decis de români, prin referendumul din anul 2009. Voinţa populară, exprimată prin referendum, nu înseamnă nimic pentru Victor Ponta.
Întrebat de un jurnalist de ce PSD nu ţine seama de referendumul care stipula faptul că Parlamentul va trebui să aibă 300 de aleşi, Ponta a răspuns: ”Noi ţinem cont. Asta e propunerea noastră. Dacă celelalte forţe politice propun altceva, sigur, le vom susţine”.
Solicitat să comenteze posibilitatea de a nu se putea trece peste decizia populaţiei, stabilită de referendumul care stipula un număr maxim de 300 de parlamentari, Ponta a precizat: ”Atunci, asta ne va spune Curtea Constituţională”.
Nu este acesta un răspuns în bătaie de joc? Cum „ţinem cont” dacă, de fapt, noi, pesediştii, propunem cu totul altceva? Iar propunerea noastră este atât de serioasă, zice Ponta, încât dacă celelalte forţe politice propun altceva, susţinem şi noi propunerile respective.
Păi de ce ar fi nevoie să arbitreze Curtea Constituţională între decizia luată de poporul român şi şmecheriile unei clase politice nesătule, care nu se mai satură să se înfrupte din bani publici?
Zi-o p-aia dreaptă, meştere! Aveţi prea mulţi clienţi de satisfăcut şi un parlament cu 300 de membri ar face ca prea mulţi să rămână pe dinafară. Şi nu se face o asemenea ofensă la adresa atâtor băieţi buni care au cotizat la partid!