Cum se prefăcea Vampiriţa Scorpian încă din vremea studenţiei

A trecut aproape un an de când i-am trimis mesajele astea doamnei Vampiriţa Scorpian. La vremea când m-a aruncat la gunoi, doamna Scorpian mi-a spus, printre atâtea şi atâtea năzbâtii, că se săturase de declaraţiile mele de dragoste expediate din oră în oră. Că nu se mai putea aşa. Se sufoca biata doamnă! Nu erau ele chiar din oră în oră, dar cu siguranţă au fost mult prea dese faţă de ceea ce ar fi meritat această jigodie fără pereche. Vă ofer şi dumneavoastră două din aceste texte, ca să judecaţi singuri. Culmea e că eram absolut sincer. Adică de o prostie de neimaginat pentru vârsta mea.

„Te iubesc, puiuţul meu drag. Vreme extraordinară. Abia aştept să-ţi arăt pozele cu peisaje din parc. Stau puţin la soare pe o bancă. I kiss you – 28 octombrie 2012, ora 11:58”

„Te iubesc enorm, puiuţul meu drag. Abia aştept să facem dragoste. De mâine suntem împreună. Te pup pe ochişori. – 21 octombrie 2012, ora 16:27”

Păi cum să nu te scoată din minţi asemenea texte? Mai ales când le primeşti la vârsta de 56 de ani! Cine să creadă astfel de inepţii? Nu-i aşa? Ea, care se prefăcuse toată viaţa pentru a ajunge la colecţia impresionantă de bărbaţi de care şi-a bătut joc, cum să nu fie exasperată de astfel de mesaje? Da, până la urmă, dacă mă gândesc bine, ajung să-i dau dreptate.

DSCF3306

În altă ordine de idei, ar mai fi de spus că eu am reuşit să întrec lejer toater scenariile care s-ar fi putut imagina pe tema relaţiilor dintre un bărbat şi o femeie. De ce? Pentru că am fost alungat de două ori din aceeaşi casă. Prima dată s-a întâmplat în 1978, când aveam 22 de ani. Vampiriţa, pe atunci o dulceaţă de domnişoară, s-a cuplat fără niciun fel de greţuri cu un coleg de studii, deşi ştia foarte bine ce simt eu pentru ea. Treaba a mers ca pe roate vreo doi ani şi un pic, după care omul şi-a luat câmpii şi cei doi, căsătoriţi între timp, au divorţat. Ne întâlneam foarte des până ce Vampiriţa s-a lăsat sedusă de acel coleg, o vizitam acasă (locuia cu părinţii), petreceam ore în şir stând de vorbă, ne consultam pe tot felul de teme, vorbeam mult la telefon, mergeam la tot felul de spectacole de teatru şi de film. Eu eram cam îndrăgostit, iar ea era cam prefăcută. Cum avea să fie toată viaţa, de altfel. Sigur că după ce Vampiriţa a căzut în braţele aceluia, mi s-a cam pus pata şi am rărit-o cu întâlnirile.
Povestea asta, relatată de Vampiriţa într-o conversaţie cu mama, din anul 2007, cu puţin înainte ca mama să moară, a sunat altfel. Cică ea s-a împerecheat cu colegul de facultate numai după ce eu am dat de Zombi, cu care aveam să ma însor în octombrie 1979. Numai că la vremea când eu am cunoscut-o pe Zombi ea era deja băgată până-n gât în relaţia cu colegul de şcoală. Aşa că Vampiriţa nu a schimbat direcţia de mers din cauza mea, ci tocmai invers s-a întâmplat.
Ani în şir m-am învârtit ca un idiot în jurul acelei case. Speram să o văd măcar la fereastră. Nu îndrăzneam să sun la uşă. Ştiam de acum că e cu altcineva şi nu mi se părea în regulă. Dar asta am făcut. Nu mi-am pierdut niciodată speranţa.
Ei bine, soarta a făcut ca aceasta să fie casa în care m-am întors în 2008 (după trei decenii!) şi unde am locuit vreme de aproape cinci ani. După care am fost dat afară fără niciun fel de menajamente.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s