PICĂTURA DE OTRAVĂ: Şcoala românească şi Religia – un tot inseparabil


Cam 90 la sută dintre români se declară ortodocşi. Sigur că de la vorbă la faptă e cale lungă. Dacă nouă români din 10 ar ţine aproape de Biserică şi de învăţătura Mântuitorului nostru Iisus Hristos, altfel s-ar trăi pe meleagurile noastre. În locul lăcomiei şi furturilor de tot felul am avea generozitate şi spirit de sacrificiu. În locul violenţelor şi copierii modelelor occidentale, am avea pace în suflete şi respect pentru istoria şi tradiţia acestui Neam.

Dar nu despre virtuţile Ortodoxiei doresc să scriu acum. Ci despre disputa absolut nelalocul ei care s-a iscat pe tema locului orei de Religie în şcoală. Potrivit deciziei Curţii Constituţionale, părinţii îşi vor înscrie copiii la disciplina Religie prin completarea unei cereri. Este invers decât până acum, când se completa o cerere dacă nu se dorea participarea la disciplina Religie. Dar nu cred că trebuie să se facă un capăt de ţară din asta. Nu e chiar aşa de complicat să se completeze o cerere.
Altu-i baiul! Pornind de aici, se fac şi se desfac tot felul de discuţii pe la televiziunile de ştiri. O fi bine că se face Religie la şcoală? Nu ar fi mai bine să se studieze Etica sau Istoria Religiilor, în loc să li se bage pe gât copiilor o anumită religie? Şi, în orice caz, să nu se pună accentul pe ritualistică. Nu cumva să se facă semnul crucii în clasă, să se spună vreo rugăciune sau, Doamne fereşte, profesorul să le vorbească copiilor despre Sfânta Liturghie. Astfel de abordări sunt, pur şi simplu, prosteşti. Nu ar fi o ciudăţenie să înveţi un copil botezat ortodox, la o vârstă fragedă, cum stă treaba cu Islamismul sau cu religia mozaică? Asta ca să pomenim numai religiile monoteiste. Pentru că dacă le luăm în calcul şi pe celelalte, unele cu destul de mulţi adepţi la scară planetară, cum ar fi budismul sau hinduismul, cred că e uşor să realizăm ce talmeş-balmeş ar fi în capul copiilor. Nu e mai logic ca, întâi de toate, să înveţi religia strămoşilor tăi, cu tot ce a însemnat ea în istoria Neamului nostru, înainte de a studia orice alte religii?
Cât despre părinţii care văd pericole în semnul crucii sau în rugăciunile deosebit de profunde şi de frumoase ale creştinismului-ortodox, aceştia sunt atei, sectari sau aparţinând altor culte. Ei nu vor completa cererea şi gata. Dar nu e cazul ca oameni fără Dumnezeu să ne spună cu ce se mănâncă ora de Religie. Şi să se revolte pe la diverse posturi de televiziune, profitând de libertatea de exprimare.

Anunțuri

Un gând despre „PICĂTURA DE OTRAVĂ: Şcoala românească şi Religia – un tot inseparabil

  1. Mi-ai placut pana acum , dar numi place ce ai spus aici „aceştia sunt atei, sectari sau aparţinând altor culte” uite ca si eu sunt sectar si nu sunt deacort cu socaterea orei de religie, apopo noi penticostali aveam propria ora de religie , se pare ca nu esti asa inteligent precum credeam eu, ce treaba au sectari cu credinta in DUMNEZEU , hai pa , numa mai enervat

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s