PICĂTURA DE OTRAVĂ: Până unde va întinde coarda Occidentul în relaţia cu Rusia?


O întâlnire a ultimei şanse pentru pacea în Ucraina are loc, în această seară, la Minsk, în capitala Belarusului. Întâlnirea are un format cvadripartit şi toată lumea speră să se ajungă la un acord de pace cuprinzător, care să pună capăt luptelor din estul Ucrainei şi care să liniştească puţin spiritele mult prea înfierbântate din Europa.

Sigur că la această oră nu ştim care va fi rezultatul negocierilor la care participă preşedinţii Vladimir Putin, Petro Poroşenko şi Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel.
Dar, dacă trecem în revistă poziţiile părţilor implicate vom înţelege de ce nu se poate ajunge la un acord de pace. Sau chiar dacă se va semna un document, el va avea soarta predentului acord de la Minsk, care a fost un simplu petic de hârtie, neluat în seamă de nimeni.
Ce se va întâmpla după e iarăşi greu de prezis. Sunt experţi şi chiar lideri politici de prim rang care cred că escaladarea conflictului din Ucraina ar putea duce la un război în Europa şi chiar la un al treilea război mondial. Dacă se va ajunge la aşa ceva, a treia conflagraţie va fi şi ultima, pentru simplul motiv că armele nucleare vor distruge complet civilizaţia aşa cum o cunoaştem noi acum. Se poate ajunge până acolo? Dacă actualii conducători ai lumii nu vor da dovadă de prudenţă şi nu vor dori să facă unele compromisuri, nu e deloc exclus.

Haideţi să vedem împreună care sunt poziţiile ţărilor spre care, în această seară, se îndreaptă privirile întregii lumi.

Mai întâi, să ne amintim ce prevede protocolul de la Minsk, semnat de guvernul ucrainean şi separatiştii pro-ruşi la 5 septembrie 2014: încetarea imediată a focului; retragerea grupurilor armate ilegale şi a echipamentului militar, precum şi a luptătorilor şi mercenarilor din afara Ucrainei; monitorizarea şi verificarea încetării focului de către OSCE; descentralizarea puterii în regiunile Doneţk şi Lugansk; monitorizarea frontierei ruso-ucrainene de către OSCE şi crearea unor zone de securitate în regiunile de graniţă; eliberarea tuturor ostaticilor şi a persoanelor deţinute ilegal; continuarea dialogului naţional cu participarea tutoror părţilor interesate; alegeri locale anticipate în Doneţk şi Lugansk. Un memorandum semnat pe 19 septembrie de ambele părţi prevede că artileria grea va fi retrasă la o distanţă de 15 kilometri de linia frontului, aşa cum este ea definită în document.

Autorităţile pro-occidentale de la Kiev vor ca orice acord să de bazeze pe linia de demarcaţie trasată prin acordurile de la Minsk; să existe o încetare a focului şi armele grele să fie retrase de pe linia de confruntare; să se acorde mai multă autonomie şi mai multe drepturi în aceste regiuni cu mulţi vorbitori de limbă rusă, dar fără federalizare; să existe un control al frontierei cu Rusia pentru a se opri fluxul de luptători ruşi şi de echipament militar în Ucraina; să fie retrase complet trupele străine de pe teritoriul regiunilor Lugansk şi Doneţk; să nu fie introdus un contigent de apărare a păcii.

Rusia, care dă vina pentru acest conflict pe Kiev şi pe Vest, şi-a exprimat poziţia într-o scrisoare pe care Putin i-a trimis-o lui Poroşenko în cursul acestei luni. Conţinutul nu a fost făcut public, dar autorităţile ruse susţin, în esenţă, următoarele: Lugansk şi Doneţk trebuie să aibă o autonomie sporită ca parte a unei descentralizări a puterii; Kievul să se angajeze într-un dialog direct cu rebelii; Rusia recunoaşte integritatea teritorială a Ucrainei; este exclusă înapoierea Crimeii către Ucraina după anexarea acesteia în martie 2014, mutarea fiind aprobată prin referendum; retragerea artileriei grele de pe linia de contact; Ucraina trebuie să rămână o ţară neutră şi să se alăture NATO.
Presa a speculat asupra obiectivelor pe termen lung ale lui Putin în privinţa Ucrainei. Unii spun că Putin doreşte un conflict „îngheţat” în est care permite Rusiei să-şi păstreze influenţa în Ucraina, în timp ce alţii spun că obiectivul este de a menţine starea de instabilitate pentru a slăbi poziţia liderilor pro-occidentali ai Ucrainei.

Franţa şi Germania spun că reprezintă Europa şi au o poziţie comună. Ambele ţări doresc un acord diplomatic pentru o pace durabilă. Germania şi Franţa menţin ameninţarea unor sancţiuni suplimentare dacă nu se ajunge la un acord de pace. Cele două ţări se opun furnizării de arme letale Ucrainei. Parisul şi Berlinul, împreună cu ţările UE, spun că Rusia a trimis arme şi trupe în estul Ucrainei pentru a sprijini separatiştii şi că Moscova trebuie să-şi retragă aceste arme şi trupe.

Rebelii separatişti au spus că linia de demarcaţie stabilită la negocierile de la Minsk nu mai este valabilă şi că ei nu se vor retrage de pe actualele poziţii. Ei au spus, de asemenea, că autonomia sau un statut special în interiorul Ucrainei sunt poziţii nerealiste şi că ei cer independenţa. Separatiştii doresc să se pună capăt blocadei economice a Ucrainei împotriva celor două regiuni.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s