PICĂTURA DE OTRAVĂ: Referendumul ca hârtie igienică!


Ceea ce se observă cu ochiul liber, în urma consultărilor de la Cotroceni cu partidele parlamentare, este reticenţa politicienilor de a a accepta rezultatele referendumului din anul 2009.

Atunci, cu o majoritate covârşitoare de voturi, românii s-au pronunţat pentru un parlament unicameral cu 300 de membri. Ei bine, niciun partid nu susţine varianta cu un parlament unicameral (prin amendarea Constituţiei) şi nici limitarea numărului de mandate în Legislativ la 300.
Şi toate acestea se întâmplă chiar dacă există o decizie a Curţii Constituţionale care stipulează că rezultatele referendumului sunt obligatorii.
Până şi preşedintele Klaus Iohannis este, la acest capitol, la fel de corigent ca şi politicienii partidelor parlamentare. Domnia sa a vorbit, în campania electorală, de un parlament mai mic şi mai eficient, dar bicameral. Sigur că se poate argumenta la nesfârşit despre avantajele şi dezavantajele parlamentului monocameral. Şi, tot aşa, putem avea discuţii nesfârşite şi despre un legislativ bicameral.
Dacă la referendum s-ar fi propus un parlament cu 200 de membri, românii ar fi fost de acord. De ce? Foarte simplu. Pentru că toate sondajele de opinie arată că parlamentul are o imagine foarte proastă în ochii românilor. Că noi toţi trăim cu impresia că avem în faţă o instituţie prăfuită, cu enorm de mulţi chiulangii (în comparaţie cu cei care fac ceva pe acolo), cu zeci de penali, cu indivizi aterizaţi în Parlament pentru interese personale şi nu pentru a face ceva pentru ţară. Sigur că nu putem fi siguri că un parlament mai mic va fi mai eficient. Poate că mai puţini aleşi vor fura mai mult (pe cap de om) şi paguba va fi la fel de mare. Poate că 300 de aleşi vor avea pretenţia să câştige cât cei 600 de astăzi, pe considerentul că trebuie să muncească mai mult.
Dar aici nu e vorba de ce crede fiecare. Şi de argumentele scoase la bătaie. Ci de nesimţirea celor care-şi închipuie că un referendum popular poate fi folosit ca hârtia igienică. Tragi apa peste el şi adio! Dar poate noi nu suntem dispuşi să uităm!
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s