Ultimele zile la Cotroceni pentru Traian Băsescu


Mai sunt doar câteva zile până la plecarea lui Traian Băsescu de la Palatul Cotroceni. După zece ani. Două mandate de cinci ani, în urma revizuirii Constituţiei, care a mărit mandatul şefului statului de la patru la cinci ani.


Mai sunt doar câteva zile până la plecarea lui Traian Băsescu de la Palatul Cotroceni. După zece ani. Două mandate de cinci ani, în urma revizuirii Constituţiei, care a mărit mandatul şefului statului de la patru la cinci ani. O modificare care a dus la decalarea alegerilor prezidenţiale de cele parlamentare şi care nu se prea înţelege nici astăzi dacă a fost un lucru bun sau rău.

basescu

La alegerile prezidențiale din decembrie 2004, Traian Băsescu a reușit să îl învingă pe Adrian Năstase în al doilea tur de scrutin, după ce în primul s-a clasat de pe a doua poziție.

Diferendele cu Guvernul Tăriceanu

La sfârșitul anului 2004, după alegerile parlamentare, Traian Băsescu l-a numit pe Călin Popescu Tăriceanu prim-ministrul României, după ce a fost constituită majoritatea parlamentară, prin cooptarea Partidului Umanist Român (conservatorii) la guvernare. La câteva luni după instalarea guvernului Tăriceanu, președintele Băsescu, datorită majorității fragile a coaliției în parlament, i-a cerut premierului Tăriceanu să demisioneze în vederea provocării alegerilor parlamentare anticipate pentru a se putea forma o majoritate confortabilă, necesară trecerii proiectelor de lege pentru aderarea în Uniunea Europeană. Deși inițial premierul acceptă un astfel de plan, la scurt timp hotărăște și declară că o astfel de decizie ar conduce la o instabilitate administrativo-politică indezirabilă în contextul aderării la UE. În aceste condiții, apar primele disensiuni în interiorul coaliției guvernamentale formată din Alianța D.A., PC și UDMR. Se formează două tabere, una care susține acțiunile președintelui, iar alta care acuză din ce în ce mai puternic implicarea președintelui în viața politică și în activitatea guvernului dincolo de limitele impuse funcției de Constituția României. La aceasta se adaugă doctrina declarată a lui Băsescu de a fi un președinte jucător, care nu asistă pasiv la derularea afacerilor politice, ci intervine activ în procesele politice. Traian Băsescu a acționat în diverse moduri care au stârnit nemulțumiri în rândul unora dintre actorii politici, mai puțin în rândurile partidului condus până la funcția de președinte de Traian Băsescu, PD.

Condamnarea comunismului

Traian Băsescu a decis în 2006 să condamne comunismul și regimul comunist din România, însă s-a declarat incapabil să o facă în lipsa unei baze documentare. Astfel, l-a însărcinat în prima jumătatea a anului pe politologul Vladimir Tismăneanu să formeze o comisie care să elaboreze un raport, pe baza căruia urma să se facă condamnarea simbolică. Tismăneanu, un expert în comunism, provenind însuși dintr-o familie a nomenclaturii comuniste române, a alcătuit și a condus Comisia Prezidențială de Analiză a Dictaturii Comuniste din România, din care făceau parte personalități ale lumii academice și reprezentanți ai exilului românesc. În decembrie 2006, Băsescu a condamnat comunismul din România, într-un discurs ținut în Parlamentul țării, discurs care s-a bazat pe probele concrete oferite de raportul Comisiei Prezidențiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România, conduse de Vladimir Tismăneanu. Gestul președintelui a stârnit un scandal public de proporții foarte mari și reacții amestecate, de la elogii până la acuze că ar fi instrumentalizat trecutul în vederea obținerii de avantaje politice.
Condamnarea comunismului a rămas, însă, un gest formal, iar Raportul Tismăneanu nu a fost un document obiectiv. El a fost contestat de o parte a deţinuţilor politici, dar şi de Biserica Ortodoxă, criticată în document pentru colaborarea cu regimul comunist.

Prima suspendare, un eşec pentru iniţiatori

Pe data de 18 ianuarie 2007 PSD a inițiat o acțiune pentru suspendarea președintelui Băsescu, pentru încălcări ale Constituției. În avizul din 5 aprilie 2007, Curtea Constituțională s-a exprimat împotriva suspendării, argumentând că faptele incriminate nu au încălcat Constituția: „Propunerea de suspendare din funcție a domnului Traian Băsescu, Președintele României, inițiată de 182 deputați și senatori, prezentată în ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului la data de 28 februarie 2007 și înaintată Curții Constituționale la 21 martie 2007, se referă la acte și fapte de încălcare a Constituției, săvârșite în exercițiul mandatului, care, însă, prin conținutul și consecințele lor, nu pot fi calificate drept grave, de natură să determine suspendarea din funcție a Președintelui României, în sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constituție.”
Cu toate acestea, în ședința comună din 19 aprilie 2007 Parlamentul a votat pentru suspendarea lui Băsescu, cu 322 voturi pentru, 108 împotrivă, și 10 abțineri. Suspendarea a devenit efectivă în 20 aprilie 2007, după ce Curtea Constituțională a luat act de decizia Parlamentului României.
Ca urmare a Referendumului din 19 mai 2007 suspendarea Președintelui a încetat, acesta fiind reconfirmat cu un scor de 74,48% cei prezenți la vot (conform rezultatelor oficiale furnizate de Biroul Electoral Central). Prezența la referendumul pentru demiterea președintelului României a fost de 44,45%.

Guvernul Tăriceanu minoritar

După remanierea din 2007, guvernul Tăriceanu a rămas până la încheierea mandatului său în minoritate, fiind sprijinit în Parlament de Partidul Social Democrat.

Guvernul Emil Boc (1)

Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 le-au precedat pe cele prezidențiale cu un an, întrucât în urma modificării din 2003 a legii fundamentale, mandatul prezidențial durează cinci ani, față de cei patru ani ai mandatului legislativ. În urma acestui scrutin, desfășurat în premieră după un sistem de vot majoritar (cu elemente de realizare a proporționalității), numit eronat vot uninominal, PDL și PSD au obținut scoruri electorale similare. A fost nominalizat inițial Theodor Stolojan pentru formarea guvernului, însă acesta a renunțat după o zi la mandat.
Traian Băsescu l-a numit pe Emil Boc prim-ministru al României, după ce a fost constituită majoritatea parlamentară, printr-o alianță de guvernare între PD-L și PSD, convenită în urma semnării „Parteneriatului pentru România”.
Pe data de 2 octombrie 2009, Traian Băsescu l-a destituit din funcția de ministru pe Dan Nica (PSD), ceea ce a provocat reacția promptă a social-democraților: demisia în bloc a tuturor membrilor guvernului desemnați de PSD.
În urma demiterii Guvernului Boc de către parlament prin moțiune de cenzură pe 13 octombrie, Traian Băsescu l-a desemnat pe Lucian Croitoru în funcția de prim-ministru.
Pe data de 6 noiembrie 2009, Traian Băsescu, l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe Liviu Negoiță (PD, PD-L), după ce Parlamentul nu a validat guvernul format de Lucian Croitoru.

Al doilea mandat

La alegerile prezidențiale din 2009 a fost reales președinte al României pentru un nou mandat de 5 ani, învingându-l pe Mircea Geoană (PSD). Pe 21 decembrie 2009 a depus jurământul în fața Camerelor Reunite ale Parlamentului României.

Protestele din ianuarie 2012

Pe 9 ianuarie 2012, Traian Băsescu a intervenit telefonic într-o emisiune la care era prezent doctorul și secretarul de stat în Ministerul Sănătății Raed Arafat, o personalitatea foarte populară și respectată pentru întemeierea Serviciul Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD), pe care Băsescu îl decorase anterior. Băsescu, vizibil iritat, l-a atacat pe Arafat pentru opoziția la proiectul unei noi legi a sănătății, proiect susținut de guvern și de președinție. Băsescu a spus: „Vreau să-l atenționez pe domnul doctor Arafat că acest proiect de lege este pentru discutat, de asta a fost lansat în dezbatere publică, cea mai corectă abordare este să se prezinte la ministru cu observațiile dânsului și nu să creeze o psihoză publică, că acest guvern, – ticălos, de altfel, nu, domnu’ Arafat? – vrea să distrugă sistemul de ambulanță, să-l dea la niște golani privați.” În continuare, Băsescu a insinuat că Raed Arafat și-ar fi făcut imagine publică pe baza SMURD. Efectele publice ale acestei intervenți au fost protestele violente din Piața Universității, în cadrul cărora manifestanții s-au solidarizat cu Arafat – neimplicat, de altfel – și s-au strigat sloganuri pentru demisia lui Băsescu și a lui Boc. A fost demis inițial ministrul de externe, Teodor Baconschi, care se pronunțase depreciativ despre protestatari. Pe 6 februarie a fost anunțată demisia Guvernului Emil Boc.
Astăzi poate că afirmaţiile lui Traian Băsescu la adresa lui Raed Arafat pot fi văzute altfel. Arafat s-a opus creării unui sistem privat de salvare, care ar fi intrat în concurenţă cu SMURD, şi a cheltuit sume uriaşe fără a exista un control clar asupra bugetului SMURD.

Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu

Simultan cu demisia guvernului condus de Emil Boc, erodat puternic de anii precedenți de guvernare, a fost anunțată încredințarea mandatului de premier istoricului și diplomatului Mihai Răzvan Ungureanu, care după demisia din funcția de ministru de externe din Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu fusese numit de Băsescu director al Serviciului de Informații Externe. Au fost exprimate în presă rezerve și critici în legătură cu atribuirea puterii executive către un fost șef de servicii secrete, insinuându-se că Băsescu ar folosi serviciile de informații și spionaj în scop politic.

Guvernul Victor Ponta (1)

În urma demiterii guvernului lui Mihai Răzvan Ungureanu, Traian Băsescu a stârnit uimire, nominalizându-l pe președintele PSD, Victor Ponta, să formeze un nou guvern, deși declarase în prealabil că nu îl va numi niciodată pe Ponta premier.

A doua suspendare
.
În contextul scăderii popularității președintelui Băsescu și a partidului din care provine (PDL), în vara anului 2012 mai mulți parlamentari din acest partid trec de partea opoziției și în cele din urmă Parlamentul votează (la 3 iulie 2012) revocarea din funcție a președinților celor două camere (ambii susținători ai lui Traian Băsescu).
Astfel devine tot mai clară intenția majorității parlamentare de a iniția procesul de suspendare a sa din funcția de președinte.
Printre principalele acuzații aduse președintelui se pot enumera: intervenția în deciziile guvernului, presiuni exercitate asupra magistraților sau chiar refuzul de a nominaliza un prim-ministru din partea unei majorități USL rezultate în urma alegerilor legislative (programate în acest caz pentru luna decembrie a anului 2012). Curtea Constituțională a admis, în parte, că președintele „nu a exercitat cu maximă eficiență rolul de mediator”, în același timp calificând alte acuzații ca fiind nefondate sau absurde, susținând faptul că însăși existența cabinetului Ponta (susținut de USL) infirmă reacredința imputată de noua majoritate parlamentară președintelui.
La data de 6 iulie 2012 camerele reunite ale Parlamentului României au votat prin vot secret, cu bile, suspendarea președintelui Traian Băsescu. Un număr de 256 parlamentari au votat în favoarea suspendării. Un referendum popular prin care populația s-a pronunțat pro sau contra suspendării lui Traian Băsescu a avut loc la data de 29 iulie 2012.
Din numărul total al cetățenilor cu drept de vot care se ridică la 18.292.464, la vot s-au prezentat 46.24% din români. 87.52%, 7.403.836 au votat DA, fiind în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu. 11.15%, 943.375 persoane au votat NU, fiind contra demiterii președintelui. La data de 21 august 2012 Curtea Constituțională a invalidat referendumul cu 6 voturi contra 3 pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar.
La data de 28 august 2012 președintele Traian Băsescu s-a întors la Palatul Cotroceni pentru a-și continua mandatul.
Spre deosebire de primul referendum, la cel de-al doilea a fost clar că popularitatea preşedintelui Traian Băsescu este la pământ. Singurul lucru care i-a rămas de făcut a fost îndemnul adresat electoratului de a nu se prezenta la urne, pentru a nu legimita „lovitura de stat”. Manevra a reuşit. Referendumul nu a fost omologat, pentru că majoritatea românilor a preferat să stea acasă în ziua votului.

Coabitarea cu USL

După revenirea la Cotroceni, Băsescu a evitat să facă declarații până la începutul campaniei electorale pentru alegerile din 9 decembrie 2012. În ultima perioadă a campaniei, Băsescu a făcut declarații dese, avertizând în mod repetat Uniunea Social Liberală să nu îl implice în campania electorală, pentru că în acest caz ar fi obligat să intervină pentru a se apăra. În întreaga perioadă, presa și televiziunile au discutat aprins dacă Băsescu avea să îl nominalizeze pe președintele PSD și co-președinte al USL Victor Ponta pentru funcția de premier, dacă formațiunea sa (USL) ar fi câștigat peste 50% din mandatele în noul parlament. Constituția României acordă după alegerile parlamentare președintelui dreptul de a nominaliza în consultare cu partidele parlamentare o persoană pentru a forma un guvern, Parlamentului României revenindu-i rolul de a accepta prin vot această persoană.

Guvernul Victor Ponta (2)

În cadrul unei întâlniri informale, ținută inițial secretă, care a avut loc miercuri, pe 12 decembrie 2012, în prezența lui Victor Ponta, Crin Antonescu și Liviu Dragnea, Ponta și Băsescu au semnat un document intitulat „Acord de colaborare instituțională”, în care erau stabilite liniile directoare ale coabitării politice dintre cei doi, menite „păstrării stabilității țării și asigurării unui climat funcțional, bunei guvernări și asigurării încrederii piețelor internaționale”. Documentul a fost făcut public după o săptămână, pe 19 decembrie.El conține prevederi referitoare la păstrarea și respectarea de către ambele părți a direcției politice asupra orientării strategice a României (apartenența la NATO și UE), securității României și independenței justiției. Cele două părți se angajează, printre altele, la menținerea coeziunii mesajului extern al României, să evite confruntările publice inutile și să se consulte asupra mandatelor ce vizează aplicarea politicilor europene. Sunt de asemenea separate responsabilitățile politice ale Administrației Prezidențiale și ale Guvernului, președintelui revenindu-i poziția preeminentă în politica externă, de securitate, de apărare și reprezentarea țării la Consiliul European. Guvernului îi revin politica economică și socială. Este stabilit de asemenea un mecanism informal de mediere, în cazul unui conflict politic între cele două părți urmând să aibă loc o ședință la care ar participa un număr egal de consilieri prezidențiali și miniștri, care ar urma să elaboreze variante și opțiuni rezultate în urma abordării tehnice și juridice a problemei care necesită convergență.
Pe 17 decembrie 2012, au avut loc la Palatul Cotroceni consultări formale cu partidele parlamentare pentru nominalizarea premierului, în urma cărora Victor Ponta a fost singura persoană propusă de acestea să formeze noul guvern. Pe 21 decembrie, Guvernul Victor Ponta (2) a primit votul de încredere al Parlamentului și a depus jurământul în fața lui Traian Băsescu.

Despărţirea de PDL

La data de 23 martie 2013, după Convenția Națională PDL pentru alegerea conducerii PDL, Traian Băsescu a anunțat printr-un mesaj postat pe Facebook că se desparte de PDL, acuzând fraudarea rezultatului votului de către echipa lui Vasile Blaga pentru ca acesta să fie reales președintele PDL, preferata lui fiind Elena Udrea. Totodată a afirmat că va crea un nou partid de dreapta, Fundația Mișcarea Populară; el a mai vorbit despre acest proiect și în 2011 și cu alte ocazii. Fundația Mișcarea Populară a fost lansată la data de 26 martie 2013.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s